Guvernul se reunește luni dimineață într-o ședință specială dedicată situației românilor rămași în zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Întâlnirea a fost convocată de premierul Ilie Bolojan și are loc la Palatul Victoria, începând cu ora 9:30.
La masa discuțiilor sunt prezenți vicepremierii și reprezentanții mai multor ministere-cheie: Afaceri Externe, Transporturi, Economie, Apărare și Finanțe. Tema centrală o reprezintă evacuarea și sprijinirea cetățenilor români surprinși de escaladarea tensiunilor din regiune, inclusiv a celor aflați în Emiratele Arabe Unite, unde autoritățile vorbesc despre o situație „mai greu de gestionat”.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că, pe toată durata activării celulei de criză a MAE, vor fi organizate conferințe de presă regulate, pentru ca informațiile oficiale să ajungă rapid la cetățeni. Totodată, românii aflați în zonele de conflict au fost rugați să își transmită datele de contact către oficiile consulare.
Până duminică seara, autoritățile române au înregistrat peste 1.060 de solicitări de asistență, fără a include încă datele din Emiratele Arabe Unite. Un prim grup de aproximativ 300 de cetățeni români urmează să fie evacuat din Israel, prin Egipt, unde va fi preluat de o echipă consulară trimisă de Ambasada României la Cairo.
Câți români sunt prinși în Țările Arabe și Israel
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a prezentat duminică seara bilanțul provizoriu al românilor aflați în zonele afectate:
– în Israel se află aproximativ 624 de cetățeni români, dintre care peste 30 sunt minori;
– în Qatar sunt 159 de români, inclusiv 19 copii;
– în Arabia Saudită se află 25 de cetățeni români, mai multe familii cu copii;
– în Ramallah sunt în atenția autorităților 46 de persoane;
– în Kuwait sunt șase adulți și doi copii;
– în Iran se află nouă români;
– în Oman, aproximativ 90 de turiști români;
– în Iordania, 99 de cetățeni români.
În cazul Emiratelor Arabe Unite, autoritățile nu pot oferi încă un număr clar, vorbind despre câteva sute de persoane, cu situații diferite de la caz la caz. Pentru Siria nu există solicitări de repatriere, iar din Liban au venit doar cereri de informații. În Irak, un singur cetățean român a cerut sprijin după anularea zborului.