Reuters: DURERILE României nu fac decât să REVINĂ. Analiză DURĂ

Narcis Popa / 29 mar 2019, 08:55 Salveaza PDF Comentarii

 La un moment dat, aproape fiecare ţară din Blocul Est-European s-a izbit de dureri crescânde în ultimele decenii. Dar ale României par să revină.

Stângacele tentative din ultimele luni de a impune noi taxe în sectorul bancar, în cel al energiei şi în cel al telecomunicaţiilor sunt doar cel mai recent exemplu al luptei sale de a se afirma ca o economie deplin funcţională.

Cu doi ani în urmă, creşterea economică o depăşea pe cea a mai tuturor statelor europene asemănătoare, dând speranţa că, în cele din urmă, ţara profită de întreg potenţialul populaţiei sale de 20 de milioane de oameni - a doua ca mărime din centrul Europei, după Polonia - şi de propriile sale rezerve de petrol şi gaze.
Dar dopată de o serie de substanţiale stimulente, creşterea slăbeşte acum din nou cu rapiditate - la 4%, anul trecut, după un procent de 7% în 2017 - astfel încât unii analişti se tem de un nou apogeu, urmat de prăbuşire.

Păleşte speranţa ca, în acest an, indicele MSCI să promoveze România ca ţară emergentă, alături de ţări similare precun Polonia şi Republica Cehă, astfel încât subdezvoltatele sale pieţe financiare să poată atrage bani.
Piaţa IPO (Ofeta Publică Iniţială) rămâne blocată, iar noile taxe au îngrijorat atât de mult Standard & Poors (S&P), încât agenţia a ameninţat să facă o prognoză negativă a ratei sale de creditare. S&P i-a acordat României un termen de două săptămâni pentru contestarea ratingului prognozat.
Taxele impuse băncilor româneşti reprezintă un atac la independenţa băncii centrale, a declarat guvernatorul.

Bucureştiul a evitat această situaţie promiţând să-şi mai relaxeze măsurile pentru a păstra independenţa băncii centrale. Dar opiniei potrivit căreia politica devine imprevizibilă i s-a adăugat doar deruta.
"Frecvenţa schimbărilor legislative este în creştere, iar deseori ele cad ca din senin", a declarat Johan Meyer, director al firmei Frank Templeton Romania, care gestionează Fondul Proprietatea, un fond care deţine acţiuni la diverse companii de stat româneşti. "Uneori, se revine asupra deciziilor sau ele sunt anulate, dar, într-o atare situaţie, reputaţia este deja prejudiciată".
Cum între anii 2019-2020 România are de traversat patru alegeri, ministrul de finanţe Eugen Teodorovici a declarat că măsurile vor ajuta "agresiv economia, în mod pozitiv", întrucât vor scădea costurile creditărilor şi preţul energiei.

Un drum spre nicăieri

 

În cei 12 ani care s-au scurs de la aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul României pe cap de locuitor s-a dublat, atingând 60% din media zonei euro, în timp ce şomajul scăzut la nivel-record a făcut ca, în ultimii patru ani, salariul mediu să ajungă să se dubleze.
Dar inegalitatea veniturilor se numără printre cele mai mari din uniune. O treime din populaţie trăieşte în sărăcie, iar milioane de oameni nu au acces suficient la sistemul de sănătate şi la facilităţi de bază, cum ar fi canalizarea.
Populaţia scade şi în acelaşi timp îmbătrâneşte, iar relaxarea luptei împotriva corupţiei cronice a dus la proteste în masă.
"Încrederea investitorilor e erodată de continua instabilitate legislativă, de imprevizibilul deciziilor, de calitatea instituţională scăzută şi de slăbirea continuă a luptei împotriva corupţiei", a declarat, în februarie, Comisia Europeană.

Şi, deşi, de la aderarea sa la UE, România a urcat cu 16 locuri în Indexul Mondial al Competitivităţii stabilit de Forumul Economic Mondial, Bulgaria, care a aderat şi ea la organizaţie în 2007, a depăşit-o.

În această lună, un om de afaceri din nord-estul României a inaugurat un metru de autostradă, pe care l-a construit într-o singură zi pe banii lui, în semn de protest faţă de situţia drumurilor din România. România dispune doar de 800 km. de autostradă, mai puţin de jumătate din autostrăzile din Ungaria, deşi suprafaţa sa depăşeşte dublul suprafeţei ţării vecine şi are o populaţie de două ori mai mare. În ultimii trei ani, au fost construiţi numai 75 km. de autostradă şi, în pofida promisiunilor guvernului, niciuna nu ajunge de la o graniţă la alta.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, apelează deseori la drumuri pentru a sublinia că slaba infrastructură prejudiciază dezvoltarea economică. "România va fi pregătită să adere la euro atunci când va avea o autostradă care să traverseze Munţii Carpaţi", a spus el.

Ameliorări sporadice

 

O serie de acorduri de ajutorare convenite cu Fondul Monetar Internaţional între anii 2009 - 2015, au ajutat România să-şi reducă bugetul şi deficitele, considerate drept principala slăbiciune a economiei ţării, iar în 2014 ţara a revenit la un index pozitiv al investiţiilor. Datoriile sale, la nivelul PIB-ului, sunt scăzute, situându-se cam la acelaşi nivel cu cele ale Republicii Cehe, care ating un procent de aproximativ 38%.
Dar aceste deficituri cresc acum din nou după reducerea taxelor şi majorarea salariilor şi pensiilor care au sporit consumul.
În 2018, datoria externă era de 4,7% din PIB, cel mai mare nivel din ultimul deceniu, deşi guvernul a menţinut deficitul bugetar sub pragul de 3% impus de UE, amânând însă investiţiile.
"Politicile s-au concentrat asupra majorării salariilor din sectorul public şi a pensiilor, iar asta a sporit dezechilibrul şi, la un moment dat, corectarea lor va fi inevitabilă", a declarat Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal din România. "Actualul deficit bugetar se află la un nivel care nu mai poate fi ignorat".

Perspective de promovare

 

Şi pieţele financiare ale ţării bat pasul pe loc. Principala bursă din Bucureşti are înscrise numai 16 companii, iar schimbările taxelor au alungat firmele bancare şi energetice, făcând-o să ajungă bursa cu cele mai mici cotaţii din regiune.
Privatizarea unor companii precum firma energetică Hidroelectrica, care ar fi urmat să lărgească piaţa şi să faciliteze o promovare în clasamentul MSCI, nu s-a materializat.
"Ei (România) rămân mereu pe radarele noastre. Dar până acum nu au întrunit condiţiile pentru a se încadra în clasamentul pieţelor", a declarat Sebastien Lieblich de la MSCI, invocând numărul mic de mărfuri înregistrate.
Meyer de la firma Franklin Templeton dă vina pe tergiversările guvernului şi pe un sistem în care directorii unor companii pot rămâne în funcţie doar câteva luni, astfel încât schimbarea conducerii poate întârzia cu şase până la nouă luni procesul de pregătire al unei firme pentru înscrierea sa la bursă. El spune că cinci firme de stat ar putea fi cu uşurinţă înscrise, dar nu crede că aşa ceva se va întâmpla prea curând.
"E la fel ca orice promovare", spune Meyer de la MSCI. "Dacă faci doar minimul atâta timp eşti în funcţie, nu o obţii".

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

diaspora.n-nxt.27