Legea respinsă prevedea plafonarea pensiilor speciale ale magistraților la maximum 70% din ultimul venit net, precum și modificarea bazei de calcul, o măsură cerută de Comisia Europeană în cadrul PNRR. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională, invocând atingerea adusă independenței magistraților și nesiguranța juridică a noilor reglementări.
CCR a admis sesizarea și a declarat legea neconstituțională, blocând astfel una dintre cele mai așteptate reforme din sistemul public de pensii.
Conform sursei citate, judecătoarea Mihaela Ciochină, numită la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis, a fost cea care a înclinat balanța votului, decizia fiind luată cu o majoritate strânsă. Astfel, în pofida presiunii publice pentru diminuarea pensiilor speciale, Curtea a ales să protejeze regimul privilegiat al magistraților, invocând principiul separației puterilor în stat și drepturile câștigate ale acestora.
Decizia a fost aspru criticată de opoziție și de o parte a societății civile, care acuză o complicitate politică între PSD și judecătorii CCR numiți cu sprijinul partidului. Potrivit acestora, respingerea legii confirmă menținerea unui sistem privilegiat, în contradicție cu eforturile de reformă cerute de Uniunea Europeană.
De cealaltă parte, susținătorii hotărârii Curții susțin că decizia are rolul de a proteja independența sistemului judiciar și de a evita intervențiile arbitrare asupra statutului magistraților. Argumentul principal invocat în plenul CCR a fost că modificarea radicală a pensiilor speciale ar fi echivalat cu o sancțiune colectivă asupra întregului corp profesional.
În urma acestei decizii, guvernul este obligat să reformuleze legea, altfel România riscă să piardă tranșe importante din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
