Jaap Geurts cunoaște perfect parcarea în care șoferii de camion nu au o cameră și un pat și sunt nevoiți să locuiască în cabina lor. Sunt români, în mare parte. „Există o unitate sanitară acolo, dar în rest locuiesc în camionul lor”. De asemenea, cunoaște perfect campingul în care încă locuiesc 42 de muncitori migranți. „Ar trebui să fie 126”. Totodată, vorbește despre o companie de cultivare unde se demolează un șopron pentru a face loc de „cabane sau containere maritime”, unde vor fi găzduiți 800 de muncitori migranți. „Sunt foarte mulți, da”.
Geurts este președintele Grupului de lucru pentru locuințe Horst aan de Maas pentru lucrătorii migranți, o municipalitate din Limburg, Olanda. Acea provincie a văzut numărul de „lucrători internaționali” cum a crescut „mai repede decât orice altă provincie din Țările de Jos” între anii 2011 și 2018, potrivit unui studiu din anul 2020. Până în anul 2030 se preconizează o altă dublare a muncitorilor migranți.
În Horst aan de Maas, sosirea tuturor acelor „angajați internaționali” are consecințe majore. „Se așteaptă ca 1 din 4 locuitori să fie muncitor migrant până în 2030”.
„Îi vom răsfăța puțin cu locuințe bune, salarii bune și poate și lecții de limbă”
Grupul de lucru al lui Jaap Geurts a efectuat un sondaj în rândul locuitorilor. „O societate paralelă amenință să apară”, spune Geurts. Pentru că noii veniți și rezidenții existenți nu vorbesc limba celuilalt.
Primarul știe și că migrația forței de muncă este asociată cu probleme. „Dai peste lucruri groaznice care implică într-adevăr exploatare”, spune Antoin Scholten, primarul orașului Venlo. „Există o relație acolo între munca și, în același timp, reținerea salariilor pentru cazare. Trebuie să luăm măsuri ferme împotriva acestui lucru”.
Germania. Muncitorii români, cazați în condiții deplorabile. Angajatorii le luau chirii enorme
Dar, potrivit lui Scholten, municipalitatea sa nu se poate lipsi de migranții de muncă. „Avem chiar nevoie de acești oameni, pentru că altfel va rămâne doar muncă în urmă, muncă pe care alții nu pot sau nu vor să o facă”.
Potrivit lui Scholten, deficitul de pe piața muncii va asigura că personalul va fi tratat mai bine. „Forța de muncă este foarte puțină, așa că îi vom răsfăța puțin cu locuințe bune, salarii bune și poate și lecții de limbă, altfel nu vor mai veni”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
