"Nu poate o opinie să constituie faptă penală şi, în momentul în care va veni, dacă va veni, cererea de avizare a urmăririi penale, eu n-o voi semna, nu este nicidecum o faptă penală", a explicat şeful statului.
Potrivit acestuia, Gheorghiu trebuie să rămână în funcţie. "Desigur, toată lumea greşeşte şi nu e o greşeală aşa de mare", a comentat el.
Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat luni că a decis să sesizeze organele abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare în legătură cu declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraţilor.
CSM a transmis luni un comunicat de presă în care susţine că, prin declaraţiile sale, Gheorghiu a încălcat independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor într-un mod "iresponsabil" şi "populist".
Întrebată sâmbătă, într-o emisiune la Digi 24, cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor, Oana Gheorghiu a răspuns: "Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj - le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (...) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum, iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente".
Preşedintele Nicuşor Dan a depus marţi o coroană de flori la Monumentul lui Corneliu Coposu din Bucureşti, la comemorarea a 30 de ani de la moartea liderului ţărănist.
Scrisoare deschisă a mai multor ONG-uri în sprijinul Oanei Gheorghiu; peste 3.000 de semnături
Peste 3.000 de persoane au semnat până în prezent iniţiativa demarată de mai multe organizaţii civice prin care îşi arată sprijinul pentru vicepremierul Oana Gheorghiu pe care Consiliul Superior al Magistraturii o acuză de incitare la violenţă, ură sau discriminare.
CSM a anunţat luni că a decis să sesizeze organele abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare, în legătură cu declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile ale magistraţilor.
Scrisoarea deschisă ''Semnează pentru normalitate: Magistraţii nu sunt o categorie vulnerabilă şi defavorizată'' a fost semnată până marţi dimineaţa de peste 3.300 de persoane. Se solicită CSM să îşi retragă plângerea penală şi să revină la rolul său fundamental - "apărarea justiţiei, nu a privilegiilor", se arată pe pagina de Facebook a organizaţiei Corupţia Ucide.
''Consiliul Suprem al Magistraturii consideră că vicepremiera Oana Gheorghiu a incitat la violenţă, ură şi discriminare atunci când a încercat să apeleze la sentimentele umanitariste ale magistraţilor pentru a-i convinge să înţeleagă şi să accepte diminuarea pensiilor speciale. În consecinţă, CSM a formulat o plângere penală invocând articolul 369 din Codul penal, menit să apere categoriile protejate (adică persoanele sau grupurile de persoane atacate 'pe criterii precum rasă, etnie, naţionalitate, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, dizabilitate sau alte criterii similare').
E ridicol ca magistraţii, una dintre cele mai privilegiate categorii profesionale din România, să pretindă că sunt o categorie defavorizată şi vulnerabilă. Şi e periculos că un argument umanitarist, fie el oricât de nereuşit formulat, a ajuns să însemne în ochii magistraţilor români incitare la violenţă, ură şi discriminare'', susţin organizaţiile care au iniţiat demersul.
Potrivit acestora, magistraţii trebuie să înţeleagă că principiul independenţei justiţiei nu implică interdicţia de a discuta despre sistemul de justiţie şi, spun ei, ar fi fost preferabil ca magistraţii să se întrebe de ce a ajuns justiţia să aibă o imagine atât de negativă în România.
Ei amintesc că, ''în urmă cu câţiva ani, cetăţenii au protestat sute de zile la rând în stradă pentru a apăra justiţia de atacurile politice, iar acum ''aceiaşi cetăţeni se simt abandonaţi şi trădaţi de justiţie''.
''Invităm magistraţii să reflecteze cu precădere asupra cauzelor acestei percepţii covârşitor negative asupra justiţiei. Şi să înţeleagă că a trata orice discuţie critică despre justiţie drept incitare la ură va agrava suplimentar această percepţie negativă. Noi, cetăţenii, vrem să simţim magistraţii alături de noi în această luptă pentru independenţa justiţiei. Din nefericire, în ultima vreme am simţit prea des că unii înalţi magistraţi nu sunt alături de noi, ci mai degrabă alături de propriile interese, legate mai ales de pensiile speciale şi de marii corupţi. De aici şi revolta noastră. Invităm, aşadar, politicienii să se pronunţe cât mai responsabil în legătură cu independenţa justiţiei. Şi invităm, de asemenea, magistraţii să fie alături de cetăţeni în efortul de a construi un sistem de justiţie cât mai echitabil. Inclusiv sub raportul pensiilor speciale. Fiindcă, dacă nu reuşim să construim o Românie cu justiţie echitabilă, ne prăbuşim cu toţii în extremism şi în haos. Indiferent cât de normale sau de speciale ne-ar putea fi pensiile'', explică sursa citată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
