Călin Georgescu ar putea fi eliberat în această săptămână. Tribunalul București a respins cererea DIICOT

Tribunalul Bucureşti a respins, luni, ca neîntemeiată, cererea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidenţiale este acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de procurori.

Judecătorul Eduard Claudiu Corobană a mai hotărât înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

"În dosarul nr. 44381/3/2026, s-a respins, ca neîntemeiată, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive dispuse faţă de inc. G.C. şi R.I., formulată de DIICOT, şi s-a înlocuit măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpaţi cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. S-a dispus punerea în libertate a inculpaţilor, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză", este soluţia tribunalului.

Actualul mandat de arestare emis pe numele lui Georgescu şi Ionel Rusen expiră joi, 29 octombrie.

Acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu

Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul în care este acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.

Conform actelor de la dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-a propus să se implice într-o afacere cu tranzacţii cu metale preţioase, pentru care era nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetăţean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveţia. 

Pentru a obţine creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanţie de un milion de euro, din care 100.000 de euro urmau să fie folosiţi pentru a finanţa campania lui Georgescu la prezidenţiale.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate creşte la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanţiei totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.