Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din 2026. Fonduri suplimentare pentru sănătate, pensii şi primării

Guvernul a aprobat, vineri, prima rectificare bugetară din 2026, care prevede fonduri suplimentare pentru medicamente şi servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale şi bugete locale, în condiţiile menţinerii ţintei de deficit cash la 6,2% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor.

"Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Finanţelor, prima rectificare bugetară din 2026. Fondurile suplimentare sunt direcţionate către medicamente şi servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale şi bugete locale. Investiţiile publice beneficiază de aproximativ 169 de miliarde de lei, peste 8% din PIB. Rectificarea este construită cu menţinerea ţintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an şi cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective. Actul normativ are la bază concluziile Raportului privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru şi execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, faţă de 5,31% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2025", se arată în comunicat.

Ministerul Finanţelor subliniază importanţa respectării traiectoriei de consolidare fiscală.

"Rectificarea corelează alocările cu execuţia la nouă luni şi cu obligaţiile de plată până la sfârşitul anului. Reducerea deficitului şi menţinerea credibilităţii financiare a României rămân reperele deciziilor bugetare. Respectarea traiectoriei de consolidare fiscală este esenţială pentru evaluările agenţiilor de rating şi pentru accesul la finanţare. O abatere ar creşte riscul de retrogradare şi presiunea asupra costurilor de împrumut, reducând resursele disponibile pentru servicii publice şi investiţii", precizează sursa citată.

Bani în plus pentru sănătate, pensii și primării

Potrivit documentului, principalele alocări vizează sănătatea, pensiile, bugetele locale şi investiţiile.

"Principalele alocări: 7,12 miliarde de lei pentru sănătate, astfel: 3,22 miliarde de lei în plus pentru bugetul asigurărilor de sănătate şi disponibilizarea separată a aproximativ 3,9 miliarde de lei deja prevăzute în acest buget; 3,47 miliarde de lei în plus la transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata pensiilor; 2,81 miliarde de lei în plus pentru bugetele locale, inclusiv 2 miliarde de lei pentru stingerea plăţilor restante; aproximativ 169 de miliarde de lei pentru investiţii, cu circa 4 miliarde de lei peste programul aprobat prin legea bugetului", se menţionează în comunicat.

În domeniul sănătăţii, fondurile suplimentare sunt destinate tratamentelor şi urgenţelor.

"Sănătatea beneficiază de fonduri suplimentare pentru tratamente şi urgenţe. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei. Din această sumă, 3,20 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare şi serviciilor medicale, inclusiv programelor naţionale de sănătate şi decontării serviciilor spitaliceşti. Sunt acoperite şi drepturi salariale ale personalului din unităţile sanitare publice. Separat de suplimentare, CNAS poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei reţinute la începutul anului din bugetul deja aprobat. Plafonul pentru încheierea contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei", se arată în document.

Totodată, Ministerul Sănătăţii beneficiază de alocări suplimentare de 774 de milioane de lei.

"Prin bugetul Ministerului Sănătăţii sunt alocate suplimentar 774 de milioane de lei: 183 de milioane de lei pentru salariile personalului serviciilor judeţene de ambulanţă; 200 de milioane de lei pentru funcţionarea UPU/SMURD din spitalele autorităţilor locale; 391 de milioane de lei pentru acţiuni prioritare şi programe naţionale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului. Ministerul poate utiliza şi aproximativ 500 de milioane de lei din sumele reţinute iniţial. Totodată, alocările pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă cu execuţie redusă sunt diminuate cu 700 de milioane de lei. După toate ajustările, creşterea netă a bugetului Ministerului Sănătăţii este de aproximativ 72 de milioane de lei", precizează sursa citată.

Rectificarea prevede şi resurse pentru plata pensiilor şi funcţionarea serviciilor publice.

"Resurse pentru plata pensiilor şi funcţionarea serviciilor publice. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârşitul anului. Creşterea netă a bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale este de 3,32 miliarde de lei. La Ministerul Afacerilor Interne sunt asigurate 550 de milioane de lei pentru pensiile din decembrie, 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie şi 37,5 milioane de lei pentru menţinerea capacităţii operative", se menţionează în comunicat.

În ceea ce priveşte bugetele locale, acestea primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei.

"Bugetele locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei. Suplimentarea sumelor defalcate din TVA este de 2.808,4 milioane de lei şi cuprinde: 280,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul judeţelor. Principalele suplimentări vizează Programul pentru şcoli al României (124,2 milioane), protecţia copilului (86,3 milioane), centrele pentru adulţi cu dizabilităţi (57,7 milioane) şi căminele pentru vârstnici (12,8 milioane); 237,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Bucureştiului. Sunt suplimentate fondurile pentru asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi grave şi indemnizaţiile lunare (106,6 milioane), finanţarea de bază a şcolilor (83,9 milioane), îngrijirea vârstnicilor şi indemnizaţiile îngrijitorilor informali (53,5 milioane), precum şi alte servicii sociale; 2.257,5 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale, din care 2 miliarde pentru plăţi restante şi 257,5 milioane rezultate din actualizarea estimării impozitului pe venit; 33,7 milioane de lei pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat, inclusiv pentru executarea unor hotărâri judecătoreşti în judeţul Arad", se arată în document.

Ministerul precizează că aceste sume reprezintă majorări nete.

"Sumele reprezintă majorări nete, după ajustarea alocărilor la necesarul comunicat de autorităţile locale. Aceste ajustări includ diminuări de 31,7 milioane de lei la transportul gratuit al elevilor, 23,8 milioane la Programul pentru şcoli în Bucureşti şi 6,4 milioane la drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special", precizează sursa citată.

Bani pentru furnizorii primăriilor

Din suplimentarea bugetelor locale, două miliarde de lei sunt destinate stingerii restanţelor administraţiilor locale.

"Două miliarde de lei pentru stingerea restanţelor administraţiilor locale. Din suplimentarea totală pentru bugetele locale, 2 miliarde de lei sunt destinate unui mecanism prin care administraţiile îşi achită restanţele către furnizori, iar furnizorii îşi sting, cu aceste sume, datoriile fiscale către buget. Sunt eligibile şi obligaţiile fiscale restante proprii ale autorităţilor locale. Mecanismul vizează restanţele înregistrate la 30 septembrie 2026 de autorităţile locale, instituţiile finanţate din bugetele locale şi spitalele din reţeaua acestora. Sunt incluşi furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, furnizorii de energie termică şi operatorii de transport public. Utilizarea sumelor se face pe baza certificatelor de atestare fiscală şi a acordurilor dintre părţi, exclusiv pentru stingerea obligaţiilor eligibile. Mecanismul reduce arieratele şi deblochează plăţile, iar sumele se regăsesc în încasările bugetare. Cererile se depun până la 25 noiembrie 2026. Sumele repartizate şi neutilizate până la 21 decembrie se retrag", se menţionează în comunicat.

Investiţiile se menţin la peste 8% din PIB, potrivit Ministerului Finanţelor.

"Investiţiile se menţin la peste 8% din PIB. Bugetul de investiţii se situează la aproximativ 169 de miliarde de lei, cu circa 4 miliarde peste nivelul aprobat prin legea bugetului. Resursele sunt reorientate către finalizarea proiectelor din PNRR şi din fonduri europene. Alocările pentru componenta de împrumut a PNRR cresc cu aproximativ 2,7 miliarde de lei, din care 2 miliarde în bugetele locale şi 746 de milioane la bugetul de stat. Cheltuielile de capital cresc cu 1,7 miliarde de lei la nivelul bugetului general consolidat. Alocările pentru granturile PNRR şi pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă se ajustează în funcţie de execuţie, cu menţinerea finanţării necesare proiectelor în derulare", se arată în document.

Ordonanţa permite şi redistribuirea creditelor neutilizate.

"Ordonanţa permite redistribuirea creditelor neutilizate între programe europene, PNRR şi ordonatori, în limita fondurilor aprobate şi cu respectarea condiţiilor legale. Pot fi acoperite şi cheltuieli necesare finalizării proiectelor care nu sunt cuprinse în contractele de finanţare, în limita indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, precum şi sume stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. Pentru proiectele SAFE, cu o alocare de 6,37 miliarde de lei în 2026, sunt permise virări şi redistribuiri între ordonatori", precizează sursa citată.

În privinţa veniturilor şi cheltuielilor, acestea sunt ajustate la execuţia bugetară.

"Veniturile şi cheltuielile sunt ajustate la execuţia bugetară. La nouă luni, deficitul a fost de 3,81% din PIB, faţă de 5,31% în aceeaşi perioadă din 2025. Rectificarea utilizează un PIB nominal actualizat de 2.086,3 miliarde de lei. Deficitul nominal creşte cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,2% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 6 miliarde de lei, iar cheltuielile se reduc cu 2,5 miliarde de lei", se arată în comunicat.

Revizuirea veniturilor include mai multe majorări şi diminuări la bugetul de stat

"Revizuirea veniturilor include următoarele influenţe la bugetul de stat: majorări la TVA de 7,18 miliarde de lei, inclusiv 2,81 miliarde pentru bugetele locale; la impozitul pe venit de 2,03 miliarde; la impozitul pe profit de 1,19 miliarde; la impozitul pe dividende de la persoane juridice de 0,95 miliarde; la impozitele specifice sectorului bancar şi energetic, inclusiv contribuţia de solidaritate, de 1,71 miliarde; diminuări la accize de 3,68 miliarde de lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină; la taxele din jocuri de noroc de 0,75 miliarde; la veniturile nefiscale de 1,87 miliarde; la rambursările de la Uniunea Europeană de 5,91 miliarde, în corelaţie cu execuţia proiectelor", precizează ministerul.

Pe partea de cheltuieli, sunt acoperite obligaţiile privind dobânzile, pensiile, asistenţa socială şi drepturile de personal.

"Pe partea de cheltuieli, sunt acoperite obligaţii precum dobânzile aferente datoriei publice, suplimentate cu 3,5 miliarde de lei, transferurile pentru pensii, asistenţa socială şi drepturile de personal. Sunt reduse alocările estimate că nu vor fi utilizate: 6,71 miliarde de lei pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă la bugetul de stat, 1,14 miliarde la subvenţii, precum şi sume la alte transferuri şi alte cheltuieli. Din ajustarea de 6,71 miliarde, 4,99 miliarde provin din rezerva Ministerului Finanţelor pentru finanţarea temporară a proiectelor în cazul indisponibilităţii fondurilor europene", se arată în document.

Rectificarea prevede şi repartizarea sumelor reţinute la începutul anului, în funcţie de necesar.

"Sumele reţinute la începutul anului sunt repartizate în funcţie de necesar. Rectificarea aplică mecanismul de reţinere a 10% din creditele aprobate, prevăzut de Legea finanţelor publice, cu excepţiile legale. Resursele sunt disponibilizate acolo unde necesarul este fundamentat, în principal în sănătate, şi diminuate acolo unde execuţia indică faptul că nu vor fi utilizate până la sfârşitul anului. Diminuările sumelor reţinute depăşesc 3 miliarde de lei. Cele mai mari sunt la Ministerul Finanţelor (0,73 miliarde), Ministerul Dezvoltării (0,69 miliarde), Ministerul Transporturilor (0,56 miliarde), Ministerul Agriculturii (0,49 miliarde) şi Ministerul Energiei (0,25 miliarde). Aceste valori privesc sumele reţinute, nu modificarea totală a bugetului fiecărei instituţii", precizează sursa citată.

Ministerul Finanţelor face referire şi la disciplina bugetară şi aplicarea rectificării.

"Disciplina bugetară şi aplicarea rectificării. Finanţarea obligaţiilor urgente şi continuarea investiţiilor trebuie corelate cu resursele disponibile. Evaluarea angajamentelor multianuale este necesară pentru limitarea presiunilor asupra bugetului din 2027 şi a riscului acumulării unor noi restanţe. Solicitările care nu au caracter urgent pentru acest an vor fi analizate în continuare cu ordonatorii, în limita spaţiului bugetar şi a angajamentelor asumate", se menţionează în comunicat.

Proiectul a fost publicat în transparenţă decizională şi dezbătut în Comisia de Dialog Social la 29 octombrie 2026. Au fost consultate structurile asociative ale autorităţilor locale, iar Consiliul Fiscal a transmis opinia sa.

Ordonanţa intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial. De la aceeaşi dată se repartizează sumele reţinute potrivit legii. Normele pentru mecanismul de stingere a plăţilor restante vor fi aprobate prin ordin al ministrului Finanţelor în termen de 15 zile.