Ilie Bolojan, mesaj cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni
15 Martie 2026
Președintele României, Nicuşor Dan, merge joi la Bruxelles pentru o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment extrem de tensionat din punct de vedere al securității regionale.
Discuțiile vor avea loc la sediul Alianței și vor fi urmate de o conferință de presă comună, unde cei doi oficiali sunt așteptați să transmită semnale clare privind poziționarea NATO în această perioadă complicată.
Întâlnirea vine pe fondul războiului din Ucraina, care continuă să influențeze profund echilibrul de securitate în Europa de Est, dar și în contextul intensificării acțiunilor hibride atribuite Rusiei în regiune. Potrivit Administrației Prezidențiale, agenda va fi dominată de evoluțiile de securitate internațională, cu accent special pe Flancul Estic al NATO și pe zona Mării Negre, considerată una dintre cele mai sensibile frontiere ale Alianței.
Miza Mării Negre și întărirea apărării colective
România, aflată în prima linie a Flancului Estic, încearcă să obțină garanții suplimentare de securitate și o prezență aliată consolidată. În acest context, Nicuşor Dan va susține necesitatea întăririi capacităților de descurajare și apărare colectivă, inclusiv prin creșterea prezenței militare aliate și dezvoltarea infrastructurii strategice din regiune.
Discuțiile vor viza inclusiv modul în care NATO poate răspunde mai eficient provocărilor din zona Mării Negre, unde riscurile au crescut semnificativ după invazia rusă în Ucraina. România a devenit în ultimii ani un pilon esențial pentru stabilitatea regională, găzduind trupe aliate și facilități strategice.
În cadrul întrevederii, președintele român va reafirma importanța relației transatlantice și rolul activ al României în cadrul Alianței. Totodată, acesta va sublinia că țara noastră își respectă angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga, în special în ceea ce privește creșterea bugetului pentru apărare.
Un alt punct important pe agendă îl reprezintă sprijinul pentru Ucraina, unde România contribuie prin asistență multidimensională, dar și necesitatea extinderii sprijinului NATO pentru state vulnerabile din regiune.
Un capitol aparte va fi dedicat Republica Moldova, țară aflată sub presiunea constantă a acțiunilor hibride ale Rusiei. Bucureștiul va cere o implicare mai consistentă a NATO în sprijinirea partenerilor expuși acestor riscuri, inclusiv prin măsuri de reziliență și securitate.
