Ce s-a întâmplat cu Giovanni după ce românul a plecat în țara natală? De două săptămâni, toată lumea din jurul via Orfeo întreabă despre românul fără adăpost care de aproape zece ani a marcat rutina acestei comunități. Ioan Florea Mircea, strigat de toată lumea Giovanni, și-a făcut apariția prima dată în fața supermarketului Conad-Margherita. A început să se oprească fără să scoată un cuvânt, adunând câteva bucăți de mâncare din mâinile distrase ale clienților. Despre el se știa foarte puțin: locul unde se culca noaptea, de exemplu, a fost întotdeauna un mister, chiar dacă este ușor de imaginat că de mulți ani nici măcar nu a avut acoperiș deasupra capului. Dar în fiecare dimineață, la aceeași oră, puteai fi sigur că îl vei găsi în fața supermarketului.
Povestea lui și-a schimbat ritmul când cineva, văzându-l mereu acolo, a început să-i încredințeze mici meserii, de la cărat sticle de apă până la curățarea curților. Și așa Ioan nu mai trăia din pomană.
Nici măcar lockdownul din 2020 nu i-a schimbat obiceiurile. În fiecare dimineață se așeza în fața supermarketului, cu sarcini actualizate la pandemie: în fața șirului lung al celor care așteptau să intre se afla mereu el, îndatorat să verifice dacă intrările respecta numărul maxim de persoane permis de magazin.
Așa se face că Cinzia Mestroni, care conduce magazinul încă de la deschidere, în 2003, a decis împreună cu partenerul ei să-i dea o șansă lui Giovanni, oferindu-i un loc de muncă adevărat. „În perioada pandemiei i-am făcut o serie de contracte pe durată determinată, compatibile cu nevoile magazinului. Am fost încântați de această experiență, care evident nu a putut continua la nesfârșit”.
Italia. 15 români s-au îmbogățit cu 300.000 euro: Escrocheria care le-a umplut buzunarele
„Cine știe dacă asta va fi suficient pentru a-l convinge să se întoarcă înapoi la noi”
De altfel, de la începutul lunii iulie, lui Giovanni i-a expirat ultimul contract și s-a întors în România, „poate la vreo rudă”. El le-a spus oamenilor că se va întoarce, dar nu a dat indicii cu privire la momentul când o va face. Dintr-o dată absența lui a amintit însă cât de prețioasă era munca lui zilnică. „Dincolo de sarcinile de depozit pe care le-a desfășurat aproape doi ani, explică Cinzia Mestroni, „Ioan a fost foarte iubit în interiorul și în afara magazinului: aici, în zonă, toată lumea are încredere în el orbește. Mai sunt și cei care i-au lăsat cheile ca să poată duce cumpărăturile direct în casă. De ceva vreme a fost găzduit de un domn care a rămas singur. Am încercat să luăm legătura cu alte puncte de vânzare pentru a afla dacă au nevoie de el”.
În această poveste se află „întregul mister al unei omeniri, care nu are nevoie de prea multe cuvinte. Nici nu știm câți ani are Ioan, poate 30, dar s-a făcut mereu înțeles foarte bine chiar și fără să cunoască limba și fără să fi făcut școală”, povestesc cei care l-au întâlnit în zonă. „Dimineața îi saluta pe toți cei care treceau pe acolo, nu doar pe clienții supermarketului. Și asta a fost suficient pentru a-l aprecia”. „Cine știe dacă asta va fi suficient pentru a-l convinge să se întoarcă înapoi la noi”, conchid oamenii din zonă.
------------------------------------
Dragi cititori, pagina de Facebook a site-ului ȘtiriDiaspora întâmpină probleme din cauza unor restricții abuzive care ne limitează impactul, iar astfel nu mai putem ajunge la dumneavoastră. Dacă doriți să fiți în continuare la curent cu cele mai importante știri și evenimente din Diaspora, vă rugăm să urmăriți și noua pagină a site-ului nostru:
https://www.facebook.com/stiridiasporaexclusiv
Vă mulțumim ca sunteți alături de noi,
Echipa ȘtiriDiaspora
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
