De ce a câștigat Iohannis procesul cu MApN. Motivarea judecătorilor

Articolul din Constituție care stabilește atribuțiile în domeniul apărării ale președintelui României a stat la baza deciziei Curții de Apel București, când i-a dat dreptate lui Klaus Iohannis în procesul deschis de MApN, condus de Gabriel Leș (PSD), în cazul prelungirii mandatului generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei, informează Ziare.com.

Decizia a fost dată la sfârșitul lunii martie de judecătorul Silviu Gabriel Barbu și nu este definitivă. În urma ei, generalul Nicolae Ciucă s-a întors la șefia Armatei. Asta după ce un alt judecător suspendase, în luna ianuarie 2019, decretul lui Iohannis.

„Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, arată articolul 92, alineatul 1, din Constituție.

În baza acestei prevederi din actul fundamental, coroborată cu jurisprudența Curții Constituționale și alte două legi, judecătorul Silviu Gabriel Barbu a respins procesul deschis de MApN împotriva lui Klaus Iohannis că fiind inadmisibil. Actele de comandament militar nu pot fi contestate în contenciosul administrativ, mai arată acesta.

Calitatea de comandant al forțelor armate conferită de legea fundamentală președintelui României nu este una decorativă, protocolară, ci este o atribuție de fond, cu important conținut, după cum rezultă din mai multe texte constituționale, explică judecătorul.

„În considerarea calității sale de comandant al forțelor armate, președintele României nu poate fi obligat de nicio altă autoritate, așadar nici de ministrul Apărării, nici de primul ministru, nici de Puterea Judecătorească, să numească în funcția de șef al Armatei - adică primul și principalul său subordonat pe linie militară în raporturile cu forțele armate - pe o persoană desemnată în afara voinței șefului statului”, motivează magistratul.

 

Au caracter de comandament militar

 

Pe de altă parte, fiind o problema de stat de natură militară, dat fiind contextul juridic constituțional în care se gestionează numirea șefului Armatei și prelungirea, la nevoie, a mandatului titularului funcției, fie că este vorba despre numirea în cea mai înalta funcție militară, fie că este vorba despre prelungirea mandatului celui aflat în funcția militară cea mai înalta, actul administrativ care consfințește măsura de sorginte constituțională are „natură juridică de act de comandament militar”.

Potrivit Legii contenciosului administrativ, astfel de acte juridice nu pot fi contestate în instanță. Astfel, acțiunea MApN a fost declarată inadmisibilă.

 

Stabilitatea celei mai înalte funcții militare

 

În plus, decretul semnat de Klaus Iohannis vizează stabilitatea celei mai înalte funcții militare, din rațiuni de ordin strategic militar pe care președintele României este îndrituit de art.92 alin.1 din Constituție să le aprecieze așa cum consideră.

Aceasta se face cu sprijinul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu sprijinul consilierilor prezidențiali și de stat din aparatul Administrației Prezidențiale, cu sprijinul ministrului Apărării și al specialiștilor militari din cadrul Ministerului Apararui Naționale, cu sprijinul altor specialiști cu expertiză în domeniul vizat și care funcționează în aparatul forțelor armate din România sau alți factori de suport și consiliere militară specifică.

 

[citeste si]

 

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

diaspora.n-nxt.27