„La data de 2 mai 2023, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul Investigații Criminale au primit un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis pe numele unui bărbat, de 46 de ani. Cel în cauză este condamnat de Tribunalul București la o pedeapsă privativă de libertate, de 6 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și trafic de influență, sentință rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. La acest moment se desfășoară activități specifice, în vederea depistării persoanei în cauză”, a anunțat Poliția Capitalei.
Fostul primar al municipiului Slatina, condamnat definitiv la șase ani de închisoare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis marți ca Darius Vâlcov, fostul primar al municipiului Slatina, să fie condamnat definitiv la șase ani de închisoare. Inițial, el primise o pedeapsă de opt ani de închisoare în primă instanță.
„Contopește pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare. Menține măsurile asigurătorii luate faţă de inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan prin ordonanțele din 27 martie 2014, 31 martie 2015, 30 aprilie 2015 şi 11 mai 2015 emise în dosarul nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției, până la concurența sumei de 6.200.000 lei”, potrivit ÎCCJ.
În anul 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a reluat procesul în care Darius Vâlcov era inculpat. În prezent, decizia luată în acest dosar este definitivă.
„Repune pe rol cauza ce formează obiectul dosarului nr.790/1/2019 având ca obiect apelurile declarate de Ministerul Public, parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie și Justiție - Directia Națională Anticoruptie și de inculpații Tomescu Constantin Cristian, Vâlcov Darius Bogdan, Prina Minel Florin și Timofte Petre Bogdan împotriva sentintei penale nr.74 din data de 8 februarie 2018, pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr.2018/1/2018, privind și pe intimatul inculpat Susală Lucian Petrut. Fixează termen de judecată la data de 26 septembrie 2022, Sala Secțiilor Unite, cu citarea inculpaților și încunoștiințarea apărătorilor acestora”, potrivit minutei ÎCCJ.
Ce s-a întâmplat în decursul anilor
Anchetatorii susțin că în anul 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acea vreme era primar al municipiului Slatina din județul Olt. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul sprijinului său în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante pentru a câștiga mai multe licitații pentru lucrări destinate obiectivelor din municipiul Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a lucrărilor respective, fără TVA.
Astfel, în luna noiembrie a anului 2008 a fost aprobat proiectul "Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt", iar beneficiarul final al acestuia a fost Compania De Apă Olt SA, operatorul regional către care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) "Oltul" a delegat serviciile de alimentare cu apă și canalizare în aria de implementare a proiectului "Extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Olt".
În cadrul acestui proiect, au fost încheiate contractele "Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava", "Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina" și "Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt", conform procurorilor.
Conform aceleiași surse, în timpul procedurilor de licitație, membrii comisiei au eliminat în mod abuziv o parte din condițiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la cererea fostului ministru al Finanțelor.
În final, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt" și a semnat contracte cu Compania De Apă Olt pentru mai multe lucrări.
"Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii", potrivit procurorilor anticorupţie.
Disimularea originei banilor prin încheierea a trei contracte fictive
Ancheta a stabilit că, începând cu a doua jumătate a anului 2012, din cauza unor probleme financiare în cadrul companiei sale, administratorul nu a mai putut face plățile către Darius Vâlcov conform înțelegerii inițiale. În această situație, Vâlcov l-a pus în legătură cu Minel-Florin Prina, viceprimarul municipiului la acea vreme. Prina era la curent cu înțelegerea ilegală dintre cei doi și a decis să disimuleze originea banilor prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii către o firmă. Aceasta a fost făcută în așa fel încât diferențele de bani neachitate să fie transferate către societatea respectivă fără ca aceasta să presteze vreun serviciu.
„De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Suşală Lucian Petruţ, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian şi a altui om de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani", potrivit anchetatorilor.
Conform anchetatorilor, contractele încheiate între aceste firme și facturile emise în baza acestor contracte au fost doar o simulare, fără a fi prestate vreun serviciu sau furnizat vreun bun. Pe baza acestor înțelegeri, fostul ministru al Finanțelor ar fi primit aproximativ două milioane de euro în perioada 2010-2013. O parte din această sumă ar fi fost primită în mod direct, în numerar, în timp ce suma de 2.480.000 lei a fost primită prin intermediul unor firme.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
