Val de caniculă în Germania. Temperaturile vor atinge 37 de grade Celsius
17 Iunie 2026
Comisia Europeană propune limitarea protecţiei oferite refugiaţilor ucraineni, pentru a exclude bărbaţii ce pot fi mobilizaţi.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a comunicat statelor membre ale UE că va propune prelungirea protecţiei acordate refugiaţilor ucraineni în blocul comunitar, dar cu limitări astfel încât bărbaţii ucraineni care pot fi mobilizaţi în armată să nu mai poată obţine statutul de refugiaţi în ţările UE, relatează AFP.
"Vom oferi protecţie ucrainenilor atât timp cât este necesar, dar în acelaşi timp vom sprijini Ucraina în hotărârea sa de a se apăra împotriva agresiunii ruseşti", a indicat preşedinta Comisiei Europene într-o scrisoare adresată statelor UE.
"Prin urmare, Comisia va propune prelungirea protecţiei temporare acordate persoanelor care fug de războiul din Ucraina, limitând în acelaşi timp domeniul său de aplicare pentru a se asigura că o nouă prelungire nu subminează capacitatea legitimă a Ucrainei de a se apăra", a adăugat Ursula von der Leyen în scrisoarea trimisă în ajunul unui summit european.
Această măsură urmăreşte excluderea bărbaţilor ucraineni de vârstă militară sau a celor care au părăsit ilegal Ucraina de la obţinerea statutului de protecţie oferit de ţările UE refugiaţilor de război ucraineni.
Lege marțială în Ucraina
Conform legii marţiale instituite în Ucraina după invazia rusă, bărbaţii apţi să servească în armată, cu vârste între 22 şi 60 de ani, au interdicţie de a părăsi ţara. Interdicţia s-a aplicat până în august anul trecut şi celor cu vârste între 18 şi 22 de ani, iar ridicarea ei a condus la creşterea numărului tinerilor care au părăsit Ucraina. Bărbaţii cu vârste de peste 25 de ani pot fi mobilizaţi. În cazul celor cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani nu a fost decretată mobilizarea obligatorie, dar cei voluntari se pot alătura armatei.
Primele luni ale războiului intrat în al cincilea an au fost marcate în Ucraina de un elan patriotic, numeroşi voluntari venind atunci în rândurile armatei, dar apoi Kievul s-a văzut nevoit să se bazeze pe mobilizarea obligatorie, o măsură nepopulară care a condus la numeroase tentative de fugă din ţară, la coruperea responsabililor, la dezertări şi la acţiuni de mobilizare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.
Acest război are în continuare caracterul unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit. Mulţi dintre bărbaţii ucraineni care pot fi mobilizaţi evită ieşirile din casă pentru a nu se întâlni cu patrulele de recrutori militari. Potrivit autorităţilor de la Kiev, aproximativ două milioane de bărbaţi care nu s-au înregistrat pe lista de mobilizare trăiesc ascunşi.
