Cerul Europei este traversat de o serie de incidente care au pus în alertă autoritățile din mai multe state. În numai trei zile, 35 de zboruri au fost vizate de amenințări cu bombă, iar anchetatorii încearcă acum să afle dacă în spatele mesajelor se află o operațiune organizată, cu posibile conexiuni rusești. Deși până în prezent toate amenințările s-au dovedit a fi false, efectele asupra traficului aerian sunt cât se poate de reale: zboruri deviate, proceduri de urgență și pasageri ținuți în incertitudine.
Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, agențiile europene de securitate investighează ipoteza unei implicări a Rusiei. În paralel, autoritățile din mai multe țări încearcă să stabilească dacă incidentele au legătură între ele și cine se află în spatele mesajelor.
35 de zboruri, vizate în doar trei zile. Ce arată datele Eurocontrol
Amploarea fenomenului este evidențiată de datele prezentate de Eurocontrol, organizația europeană responsabilă de coordonarea și siguranța navigației aeriene.
În zilele de 3, 5 și 6 noiembrie au fost raportate amenințări cu bombă care au vizat 35 de zboruri europene. Distribuția incidentelor arată astfel:
- 3 noiembrie: 7 zboruri vizate;
- 5 noiembrie: 14 zboruri vizate;
- 6 noiembrie: 14 zboruri vizate.
- Datele pentru 6 noiembrie sunt încă aproximative, însă amploarea incidentelor este deja suficientă pentru a determina o mobilizare a autorităților.
Eurocontrol a transmis că urmărește îndeaproape evoluția situației și colaborează cu operatorii aerieni, aeroporturile, furnizorii de servicii de navigație aeriană și alte organizații europene pentru a limita perturbările.
Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre câteva mesaje izolate, ci despre un fenomen care poate afecta funcționarea întregului sistem de transport aerian, chiar și atunci când amenințările se dovedesc ulterior nefondate.
„Acesta este doar începutul”. Mesajul care a amplificat temerile
Unul dintre elementele care au atras atenția anchetatorilor este o presupusă revendicare transmisă unor publicații și semnată de un anumit Mikhail Andropov.
Mesajul conține o formulare îngrijorătoare: „Acesta este doar începutul”.
Apariția unei astfel de revendicări ridică întrebări cu privire la scopul acestor amenințări și la eventualele persoane sau grupări care încearcă să provoace panică în Europa.
Deocamdată, existența mesajului nu reprezintă o dovadă că autorul său este responsabil pentru incidente. Anchetatorii trebuie să verifice autenticitatea revendicării și să stabilească dacă există o legătură reală între aceasta și alertele transmise aeroporturilor.
Între timp, incidentele au continuat să provoace perturbări. Mai multe zboruri către și dinspre Italia au fost deviate, iar autoritățile au fost nevoite să aplice procedurile de securitate prevăzute pentru asemenea situații.
Ce se întâmplă la bordul unui avion când apare o alertă cu bombă
Dincolo de anchetele internaționale, una dintre cele mai importante întrebări pentru pasageri este ce se întâmplă efectiv atunci când o amenințare cu bombă vizează avionul în care se află.
Comandantul Danilo Recine, pilot de avioane și vicepreședinte al ANPAC, a explicat că existența unei suspiciuni declanșează imediat procedurile de urgență.
Modul de intervenție depinde de momentul în care este primită alerta și de poziția aeronavei.
Dacă avionul nu a decolat încă, se trece la evacuarea pasagerilor. În schimb, dacă aeronava se află deja în mișcare, piloții sunt informați, iar procedura presupune aterizarea în condiții de siguranță.
Odată ajuns la sol, avionul este verificat de autoritățile competente pentru a se stabili dacă există sau nu un dispozitiv exploziv la bord.
Așadar, chiar dacă mesajul se dovedește ulterior fals, echipajul nu îl poate trata ca pe o simplă glumă. Fiecare alertă trebuie verificată, iar prioritatea absolută este protejarea pasagerilor și a personalului.
Aceste proceduri explică și de ce o amenințare nefondată poate provoca întârzieri importante, modificări de traseu și perturbări în lanț pentru alte zboruri.
Giorgia Meloni: „Infrastructurile civile sunt cele care se află sub atac”
Incidentele au atras atenția liderilor europeni, care avertizează asupra riscurilor pe care asemenea acțiuni le pot reprezenta pentru securitatea infrastructurilor civile.
Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că hackerii și alertele cu bombă la bordul avioanelor sunt motive serioase de îngrijorare.
Oficialul italian a subliniat că nu există, în acest moment, certitudinea că toate incidentele sunt conectate, însă acestea transmit un semnal comun.
„Nu putem spune astăzi” dacă recentele incidente „sunt toate legate între ele”, a afirmat Meloni, atrăgând atenția că infrastructurile civile se află în prezent sub atac.
Declarația indică o preocupare mai amplă decât simpla identificare a autorilor unor amenințări false. Aeroporturile, avioanele și sistemele informatice care susțin transportul aerian sunt infrastructuri esențiale, iar perturbarea lor poate avea consecințe importante.
La rândul său, ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a descris situația drept „o încercare de agresiune hibridă și de război psihologic”.
Termenul de război hibrid se referă la utilizarea mai multor metode de presiune și destabilizare, care pot include atacuri informatice, dezinformare, intimidare și alte acțiuni menite să afecteze funcționarea instituțiilor și încrederea populației.
Serviciile europene verifică pista rusească
Una dintre cele mai sensibile direcții ale anchetei este posibila implicare a Rusiei.
Potrivit Financial Times, agențiile europene de informații și securitate investighează dacă amenințările din ultimele zile ar putea avea origine rusească.
Unii reprezentanți ai serviciilor de informații europene consideră că această ipoteză este cea mai probabilă, luând în calcul motivația posibilă, modalitățile de operare, incidentele anterioare și primele indicii apărute în anchete.
Totuși, o asemenea suspiciune nu înseamnă că responsabilitatea Rusiei a fost demonstrată. Stabilirea autorilor și a eventualelor legături dintre incidente presupune verificări suplimentare, iar ancheta este departe de a fi încheiată.
Unul dintre episoadele care complică investigațiile este amenințarea transmisă joi către aeroportul Roma Fiumicino. Inițial, aceasta a fost atribuită grupării Male State, însă fondatorul acesteia, Vladislav Pozdnyakov, a negat orice implicare.
Prin urmare, anchetatorii trebuie să stabilească nu doar cine a transmis mesajele, ci și dacă revendicările apărute în spațiul public sunt autentice sau încearcă să inducă în eroare autoritățile.
Italia a deschis mai multe dosare pentru alarmă falsă
În Italia, reacția autorităților nu s-a limitat la măsurile de securitate din aeroporturi.
Magistrații din parchetele districtuale desfășoară anchete sub coordonarea Parchetului Național Antimafia și Antiterorism. Au fost deschise mai multe dosare pentru alarmă falsă, în încercarea de a identifica persoanele care au transmis amenințările.
Investigațiile urmăresc să clarifice circumstanțele fiecărui incident și eventualele conexiuni dintre acestea.
Deocamdată, toate amenințările menționate în seria recentă de incidente s-au dovedit false, însă autoritățile nu tratează situația cu mai puțină seriozitate.
Cele 35 de zboruri afectate în numai trei zile arată cât de ușor poate fi perturbat traficul aerian printr-o simplă amenințare, chiar și atunci când aceasta nu se confirmă. Iar întrebarea la care încearcă acum să răspundă serviciile europene este dacă în spatele acestui val de alerte se află acțiuni independente sau o operațiune coordonată, cu implicații mult mai ample pentru securitatea Europei.