Anunțul a fost făcut după o reuniune a miniştrilor de interne ai UE la Bruxelles, relatează AFP, preluată de Agerpres. ''Pot să anunţ astăzi că 15 state membre s-au angajat să ofere protecţie pentru 40.000 de afgani'', a declarat comisarul pentru afaceri interne, în cadrul unei conferinţe de presă, salutând un ''act impresionant de solidaritate''.
De asemenea, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a estimat în luna octombrie că aproximativ 85.000 de afgani ar trebui să fie relocaţi din ţări vecine cu Afganistanul unde s-au refugiat spre alte ţări în următorii cinci ani, cerând celor din UE să primească jumătate.
Comisia nu a precizat imediat în ce perioadă va avea loc primirea refugiaţilor.
Germania va găzdui cel mai mare număr de refugiaţi afgani, respectiv 25.000. Franţa a promis că va prelua 2.500 de afgani, pe lângă alţi 5.000 de refugiaţi de diferite naţionalităţi, potrivit unui document consultat de AFP. Pentru Ţările de Jos, aceste cifre sunt de 3.159 (afgani) şi, respectiv, 1.915. Spania urmează să primească, în total, 3.700 de migranți, iar Suedia 5.700, scrie Agerpres.
UE vrea stimularea migraţiei legale. "Pentru o Europă puternică, avem nevoie de migraţie a forţei de muncă"
Recent, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să elaboreze un pachet de propuneri menite să promoveze venirea legală a migranţilor extracomunitari care doresc să lucreze în UE.
Propunerea ar reprezenta o măsură de atenuare a efectelor negative ale îmbătrânirii populaţiei europene şi crizei forţei de muncă, anunţă PE într-un comunicat de presă. Astfel, legislativului european, solicită executivului comunitar să prezinte în termen de două luni, un set de măsuri pentru ''facilitarea şi promovarea intrării (în UE) şi a mobilităţii în interiorul UE pentru lucrătorii migranţi legali din ţări terţe'', se mai arată în comunicatul transmis.
De asemenea, în cerere, europarlamentarii menţionează revizuirea reglementărilor în vigoare aplicabile rezidenţilor din statele terţe, pentru a li se permite deplasarea dintr-un stat membru în altul conform regulilor aplicabile cetăţenilor comunitari.
Totodată, numărul minim de ani de şedere în UE îndepliniți în vederea obţinerii permisului de rezidenţă pe termen lung, ar urma să fie redus la trei ani, de la cinci ani cât este în acest moment.
Astfel, noile măsuri ar urma să fie adoptate întrucât Parlamentul European consideră că o strategie în privința situației migranților, poate fi o soluţie în faţa îmbătrânirii populaţiei UE, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
