Un viitor student la medicină a povestit că, deși a început deja cursurile la București, a aplicat și la o universitate din Italia, unde se predă în limba engleză. În timp ce aștepta rezultatele testului IMAT, el a cerut păreri de la alți studenți despre experiențele lor din cele două țări.
„Salutare. Anul acesta am depus dosarul atât la facultatea de medicină din România, cât și la cea din Italia și, în timp ce aștept rezultatele IMAT, am început deja cursurile în România (UMFCD București). Știu că poate mă pripesc, dar aș aprecia părerile voastre”, scrie acesta.
El a mărturisit că a fost plăcut surprins de nivelul de modernizare al sistemului medical românesc: „Credeam că cea din București va fi puțin depășită și mediocră, dar după două săptămâni sunt destul de impresionat. Au modernizat lucrurile în ultimii ani și introduc multe aspecte practice, comparativ cu metodele tradiționale din trecut. Profesorii sunt implicați, iar laboratoarele sunt interactive, cu dezbateri și experimente”.
Studentul a adăugat că a auzit opinii potrivit cărora sistemul italian este „mult mai teoretic”, în special în primii ani, și că practica clinică începe abia mai târziu.
„Așa că sunt puțin indecis. Dacă sunt admis, ar trebui să trec la facultatea de medicină din Italia? Italia este prea teoretică?”, a întrebat el comunitatea online.
„Studenții italieni nu știu nici să folosească un stetoscop”
Printre primele reacții, un alt student la medicină din România a intervenit tranșant: „Din câte știu, unitățile italiene nu te învață absolut nimic practic! Eu studiez medicina în România și studenții Erasmus din Italia nu știu nici măcar cum să folosească corect un stetoscop. Eu personal aș alege facultățile de medicină italiene doar dacă aș vrea să lucrez în Italia ca rezident sau specialist. Dacă vrei să mergi oriunde altundeva în UE, facultățile de medicină românești sunt mai bune, luând în considerare totul”.
Comentariul a fost susținut de alți utilizatori care au remarcat că universitățile românești oferă o bază practică solidă și profesori dedicați, în timp ce sistemul italian este mai rigid și mai puțin interactiv.
Student la UMCH Hamburg: „Ajunge cu dezinformarea despre universitățile românești”
O replică detaliată a venit de la un student care urmează medicina la UMCH Hamburg, campus german al UMFST Târgu Mureș, una dintre universitățile românești care oferă studii medicale în afara țării.
„Sunt student la medicină la UMCH Hamburg. Face parte din UMFST România, deci diploma este românească. Educația noastră este foarte bună, dar strictă: zile lungi, multe cursuri, și se așteaptă de la tine să înveți totul. Profesorii germani se asigură că ajungem la nivel B2 în germană în primii doi ani, pentru că rotațiile clinice încep din anul 3”.
El a criticat dur zvonurile despre faptul că diplomele românești nu ar fi recunoscute în UE: „Este o mare dezinformare să spui că nu poți lucra în Germania sau în altă țară UE cu o diplomă românească. Avem deja absolvenți care lucrează în spitale universitare din Germania. Nu ai nevoie de o diplomă germană, ci doar de recunoașterea conformă standardelor UE/SEE. Totul este perfect legal”.
Studentul a explicat că mulți colegi ai săi deja au fost recrutați de spitale din Germania, după finalizarea programului de șase ani:
„Examenul de admitere poate fi ușor, dar dacă nu ești serios, nu treci examenele de bază. Anatomia și Biochimia sunt foarte dure. De aceea spun: cei care critică facultățile românești probabil n-ar rezista nici o lună într-un program medical complet. În timp ce unii se plâng, noi ne luăm diploma de medic”.
El a adăugat că în acest an universitatea a avut un număr record de studenți norvegieni și chiar o vizită oficială a Ambasadei Norvegiei, semn al recunoașterii internaționale.
„O experiență grea, dar captivantă”
Și alți studenți de la UMF București au venit cu mărturii similare. O tânără care a început cursurile în septembrie a descris experiența ei astfel:
„Avem cursuri de la 8 dimineața la 8 seara, e greu, dar captivant. Profesorii sunt foarte implicați și observă cine e serios. Dacă muncești, devin aproape mentori. Haosul organizatoric de la început a fost mai mult din dorința de a fi flexibili cu studenții străini care nu și-au obținut vizele la timp”.
Ea a povestit că, deși a fost ulterior acceptată la Universitatea din Pavia (Italia), nu e sigură că vrea să plece:
„Chiar dacă îmi place aici, cred că trebuie să încerc și sistemul italian. Totuși, dacă nu îmi place, plănuiesc să mă întorc în anul doi la București”.
„Universitățile românești, tot mai competitive la nivel european”
Discuțiile aprinse au scos la iveală o tendință clară: universitățile de medicină din România câștigă tot mai mult teren în Europa, în special prin campusurile internaționale (Hamburg, Londra, Milano) și prin programele în limba engleză sau franceză.
Studenții români și străini apreciază creșterea nivelului de practică, accesul la laboratoare moderne și deschiderea profesorilor. În același timp, universitățile italiene rămân apreciate pentru tradiție, dar sunt adesea percepute ca „prea teoretice” în primii ani.
România sau Italia? O alegere între practică și prestigiu
Pentru viitorii medici europeni, alegerea pare să nu mai țină doar de renumele universității, ci de stilul de învățare dorit.
România oferă o abordare tot mai practică, profesori implicați și diplome recunoscute internațional.
Italia rămâne un reper academic important, dar criticat pentru rigiditate și accentul excesiv pe teorie.
Indiferent de opțiune, concluzia comunității este una clară: medicina europeană nu se mai împarte între „Vest” și „Est”, ci între cei care aleg să învețe temeinic și cei care doar caută un titlu.
„În timp ce unii se plâng, alții învață și devin medici adevărați. Alegerea nu e între România și Italia, ci între ambiție și aparență”, maii scrie cineva.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
