„După 11 luni de încercare de a ne readapta în România, ne-am întors în Anglia, cu toate că începuse să ne placă în România pentru mai multe aspecte”, povestește românul într-o postare sinceră, în care își explică decizia.
Unul dintre primele lucruri care i-au plăcut la revenirea în țară a fost vremea. „Era o vreme foarte faină în comparație cu Anglia”, spune el. „Începuseră să se construiască și noi relații, prieteni, și copiilor le plăcea și vremea și că mai ieșeam.” Familia începuse să se acomodeze, iar micile bucurii cotidiene păreau să confirme că decizia de a reveni în România fusese una corectă.
Dar, dincolo de vreme și de prieteni, realitatea de zi cu zi i-a pus la încercare răbdarea și dorința de a rămâne.
„Dar nu a fost destul asta, ceea ce ne-a determinat”, mărturisește românul, lăsând să se înțeleagă că frustrările s-au adunat încet, dar sigur. „N-am mai spus de sarcina soției, nu mai repet, că v-am plictisit cu toată situația din România. Taxe peste taxe, impozite peste impozite, scumpiri, prețuri scumpe peste tot. Nu, nu are rost, cu birocrația asta… Eu unul nu mai pot accepta.”
Nu mai pot suporta să aștept la ghișeu
Cel mai greu i-a fost, spune el, să accepte felul în care trebuie să-ți rezolvi problemele în România. După ce s-a obișnuit în străinătate cu un sistem eficient, digitalizat, revenirea la „ghișeul românesc” a fost o lovitură de netolerat: „Să vin după atâția ani de străinătate, să stau din nou la ghișeu, să stau să aștept, să plătesc o factură sau să iau ceva, să-mi rezolv o problemă, să iau document, nu mai accept.”
Nici atitudinea celor din instituțiile publice nu a fost una care să-l încurajeze: „Plus de asta, educația precară a persoanelor care lucrează în instituțiile publice lasă de dorit mult. N-am avut de-a face și cu așa ceva în străinătate.”
În diaspora, spune el, oamenii s-au obișnuit să rezolve lucrurile repede, eficient, online, fără să fie umiliți sau puși pe drumuri. De aceea, întoarcerea la sistemul greoi și învechit din România a fost nu doar un pas înapoi, ci o sursă permanentă de frustrare.
„Noi suntem obișnuiți mai mult să rezolvăm toate chestiile online”, subliniază el. Dar problemele nu s-au oprit aici. Nici măcar găsirea unui meșter nu a fost simplă.
„Am avut nevoie de mecanic, electrician, de unde... mă pun pe mine ăștia să demontez eu piese la mașină, să le duc lor, iar ei să le repare... Am rămas așa cu un gust amar.”
Impresionat de frumusețea României
În ciuda acestor experiențe, omul recunoaște că România are multe lucruri frumoase. „Am rămas plăcut impresionat și mi-a plăcut foarte mult vremea. Am călătorit în România. România este foarte frumoasă, păcat că încă nu ne poate primi pe noi, cei din diaspora.”
Cuvintele sale sunt o concluzie dureroasă, dar lucidă. Deși iubirea pentru țară nu s-a pierdut, viața trăită aici, în condițiile actuale, nu este sustenabilă pentru cineva obișnuit cu un sistem funcțional. România, cu toată frumusețea ei, încă nu este pregătită să-i primească înapoi pe cei care au cunoscut altceva în străinătate , nu doar un alt stil de viață, ci un alt mod de a fi respectat ca cetățean.
Povestea lui nu este un caz izolat. Este vocea unei generații de români care au plecat, au muncit, au visat să se întoarcă, dar s-au lovit de aceeași barieră invizibilă a dezamăgirii. Mulți dintre ei își doresc să revină „acasă”, dar se întreabă: care este prețul? Dacă pentru o hârtie trebuie să pierzi o zi, dacă respectul e opțional și serviciile sunt un test continuu al răbdării, merită sacrificiul?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
