"Capacitatea tehnică maximă a interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB) este de 5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. În cazul în care nevoile şi cererea depăşesc acest volum, o a doua conductă poate fi construită, pentru a satisface cererea în creştere", a declarat Teodora Gheorghieva, director executiv al companiei de proiect ICGB, într-un interviu exclusiv pentru agenţia de presă azeră Trend.
"Pentru a face acest lucru, ICGB va trebui să urmeze cu stricteţe angajamentele şi procesele de reglementare, să efectueze testele de piaţă necesare, în cooperare cu operatorii de transport de gaze afiliaţi şi, în cele din urmă, să ia o astfel de decizie, dacă se dovedeşte a fi adecvată atât din punct de vedere al pieţei, cât şi din punct de vedere economic", a spus Gheorghieva.
Capacitatea de proiectare a gazoductului este de 3 miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea de a creşte la 5 miliarde de metri cubi. Jumătate din capacitatea interconectorului este deja rezervată. Dar ţări precum Ungaria şi Serbia, care se aprovizionează prin Turk Stream, au vorbit recent despre o alternativă azeră la gazul rusesc. România este interesată de asemenea de livrări prin interconector, precum şi de tranzitul către Ucraina şi Moldova.
Bulgaria întârzie din nou proiectul
Vineri, prim-ministrul Kiril Petkov a declarat, la un briefing special, că startul exploatării este amânat din nou cu aproximativ o lună, deoarece nu există încă Actul 16 în Bulgaria. Vinerea trecută, el a condus o delegaţie bulgară care s-a întâlnit cu preşedintele Ilham Aliyev la Baku şi la întoarcere a anunţat că Azerbaidjan ar putea creşte aprovizionarea cu gaze cu 1 miliard de metri cubi pe an, pentru care ar trebui purtate negocieri detaliate. Consumul de gaze în Bulgaria este în jur de şi puţin peste 3 miliarde de metri cubi. Odată cu punerea în funcţiune a interconectorului, se va putea obţine 1 miliard de metri cubi de gaz azer pe an.
Romgaz a răscumpărat participația Exxon din Marea Neagră în urmă cu două zile
Romgaz a finalizat luni achiziţia participaţiei Exxon în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, a anunţat compania românească printr-un comunicat transmis Bursei de la Bucureşti.
Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, finalizarea tranzacţiei este un pas important în obţinerea independenţei energetice a României, într-un moment dificil nu doar pentru ţara noastră, ci pentru întreaga Europă.
"În condiţiile în care statul român a adoptat şi Legea Offshore, iar gazul a fost introdus în taxonomia UE, am speranţa că Petrom şi Romgaz vor lua cât mai curând decizia finală de investiţie pentru proiectul Neptun Deep, astfel încât românii să beneficieze de gazele din Marea Neagră", a scris pe Facebook ministrul Energiei.
La rândul său, directorul General al Romgaz, Aristotel Jude, consideră că proiectul Neptun Deep are o importanţă strategică pentru România în vederea asigurării securităţii energetice a ţării.
"Finalizarea cu succes a tranzacţiei este o realizare deosebită în portofoliul de business al Romgaz. Proiectul Neptun Deep are o însemnătate importantă şi strategică pentru România în vederea asigurării securităţii energetice a ţării noastre, mai ales în actualul context geopolitic. Suntem determinaţi să trecem la etapa de dezvoltare-exploatare în cel mai scurt timp, alături de partenerul nostru", a precizat Jude.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
