Fotbalistul Jesus de Miguel a murit la 30 de ani, după o ciocnire cu portarul echipei adverse
03 Noiembrie 2026
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) continuă campania „România, mai aproape de tine”, un demers amplu prin care aduce în atenția comunităților românești din afara granițelor informații și mesaje de interes public transmise de diferite ministere și agenții ale statului român. De această dată, tema abordată este violența domestică, românii din diaspora fiind informați despre formele pe care le poate lua abuzul, modalitățile prin care victimele pot cere ajutor și drepturile de care beneficiază, inclusiv posibilitatea de a solicita compensații financiare din partea statului român în anumite situații.
Mesajul transmis în cadrul campaniei este „Recunoaște violența domestică, cere ajutor, cunoaște-ți drepturile!”. Inițiativa urmărește să ofere informații utile celor care se confruntă cu asemenea situații, dar și persoanelor care pot identifica semnele unui abuz în familie sau într-o relație de cuplu.
Unul dintre aspectele importante prezentate este faptul că violența domestică nu înseamnă doar lovituri. Abuzul poate lua forme verbale, psihologice, fizice, sexuale, economice, sociale, spirituale sau cibernetice, iar în numeroase cazuri mai multe dintre acestea se manifestă simultan.
Semnul discret prin care victimele pot cere ajutor
În cadrul mesajului de informare este prezentat și un gest prin care o persoană aflată în pericol poate solicita discret sprijin, atunci când nu poate vorbi sau nu poate cere ajutor în mod direct.
Este vorba despre un semn internațional de avertizare: persoana ridică palma cu degetele întinse, îndoaie degetul mare în interiorul palmei, apoi închide celelalte patru degete peste acesta. Gestul poate transmite celor din jur că persoana respectivă are nevoie de ajutor.
Semnul trebuie folosit însă numai dacă acest lucru nu pune victima într-un pericol suplimentar.
Datele internaționale arată amploarea fenomenului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 840 de milioane de femei din întreaga lume au trecut prin violență fizică și/sau sexuală din partea partenerului ori prin violență sexuală din partea unei alte persoane. De asemenea, potrivit UNICEF, peste 370 de milioane de fete și femei au fost victime ale violului sau agresiunilor sexuale în copilărie.
Cele opt forme ale violenței domestice recunoscute de lege
Potrivit Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, legislația românească recunoaște opt forme de violență: verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială, spirituală și cibernetică.
Violența verbală presupune folosirea unui limbaj jignitor, brutal, degradant sau umilitor, prin insulte, amenințări și expresii menite să intimideze ori să afecteze demnitatea unei persoane.
Violența psihologică se manifestă prin comportamente care provoacă teamă, tensiune și suferință emoțională sau urmăresc controlarea victimei. Printre acestea se numără intimidarea, amenințările, șantajul, manipularea, gelozia excesivă, urmărirea și supravegherea permanentă. Această formă de abuz poate fi dificil de identificat, deoarece nu lasă întotdeauna urme vizibile, însă poate afecta profund încrederea în sine și capacitatea victimei de a lua decizii independente.
Violența fizică include orice acțiune prin care sunt afectate corpul sau sănătatea unei persoane. Poate însemna lovire, împingere, tragere de păr, strangulare, mușcare, ardere sau alte acte care provoacă durere și suferință fizică. Gravitatea unei asemenea situații nu trebuie evaluată exclusiv în funcție de existența unor leziuni vizibile.
În cazul violenței sexuale, abuzul presupune constrângerea, intimidarea, manipularea sau presarea unei persoane să participe la acte sexuale pe care nu le dorește. Poate include violul, agresiunea sexuală și hărțuirea sexuală. Existența unei căsătorii sau a unei relații de cuplu nu înseamnă că unul dintre parteneri este obligat să accepte acte sexuale. Consimțământul trebuie să fie liber și poate fi retras.
Violența economică apare atunci când agresorul controlează în mod abuziv banii, veniturile, bunurile sau activitatea profesională a victimei. Poate presupune interzicerea accesului la muncă, privarea de resurse pentru necesitățile de bază, controlarea veniturilor sau împiedicarea utilizării bunurilor comune. În acest fel, victima poate ajunge într-o situație de dependență financiară care îi îngreunează ieșirea din relația abuzivă.
Violența socială presupune izolarea victimei de familie, prieteni, comunitate sau mediul profesional. Se poate manifesta prin interzicerea contactelor sociale, împiedicarea accesului la școală ori la locul de muncă, izolarea în locuință sau reținerea documentelor de identitate.
Violența cibernetică implică folosirea tehnologiei pentru intimidarea, umilirea, amenințarea sau controlarea unei persoane. Hărțuirea online, supravegherea digitală, accesarea neautorizată a conturilor, amenințările prin mesaje și distribuirea fără consimțământ a unor imagini intime sunt câteva dintre comportamentele care intră în această categorie.
Cea de-a opta formă este violența spirituală, care presupune controlarea, limitarea sau desconsiderarea nevoilor morale, culturale, lingvistice ori religioase ale unei persoane. Poate include interzicerea practicării credinței, ridiculizarea convingerilor sau impunerea unor practici religioase nedorite.
Mesajul transmis atrage atenția și asupra efectelor asupra copiilor care asistă la acte de violență sau cresc într-un mediu dominat de teamă. Siguranța acestora trebuie să reprezinte o prioritate, iar victimele nu trebuie să gestioneze singure asemenea situații.
Românii pot primi compensații financiare de la stat dacă devin victime ale unor infracțiuni
Un alt aspect important prezentat în cadrul informării vizează drepturile financiare ale victimelor infracțiunilor. Românii care revin în țară sau au familia în România și devin victime ale unor infracțiuni pot solicita compensații financiare din partea statului, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Mecanismul este reglementat prin Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor.
Printre infracțiunile pentru care poate fi solicitată o asemenea compensație se numără violența în familie, tentativa la omor, vătămarea corporală, lipsirea de libertate în mod ilegal, traficul de persoane, traficul de minori, violul, agresiunea sexuală, hărțuirea sexuală, tortura și pornografia infantilă.
În anumite condiții prevăzute de lege, pot beneficia de compensații financiare și membrii de familie ai persoanelor care au decedat în urma unor asemenea infracțiuni.
Acordarea sprijinului financiar depinde de natura infracțiunii, prejudiciile suferite, situația victimei și îndeplinirea condițiilor legale și procedurale. Informații suplimentare pot fi consultate pe site-ul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, la adresa anes.gov.ro.
Unde pot cere ajutor victimele violenței domestice
În România există mai multe mecanisme legale de intervenție și protecție pentru victimele violenței domestice. Printre acestea se numără intervenția Poliției, ordinele de protecție, monitorizarea electronică a agresorilor și accesul la servicii specializate.
În cazul unui pericol imediat, victimele trebuie să apeleze numărul unic de urgență 112.
De asemenea, informațiile și îndrumarea victimelor sunt disponibile gratuit prin linia telefonică națională 0800 500 333. La nivel european, este disponibil și numărul 116 016, o linie de asistență gratuită pentru victimele violenței împotriva femeilor, disponibilă non-stop în statele membre participante.
Pentru informații despre prevenirea și combaterea violenței domestice, românii pot consulta site-urile Poliției Române și Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
