Între timp, a clasat parțial dosarul 10 august, într-o soluție care a stârnit ample polemici și în cuprinsul căreia protestatarii din Piața Victoriei au fost comparați cu o ”cultură iremediabil compromisă”, care trebuie ”întoarsă la stadiul de brazdă”.
Cererea de pensionare figurează pe ordinea de zi de marți a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii:
„Cererea de eliberare din funcţie, prin pensionare, formulată de domnul STOICA DORU GABRIEL, procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi criminalităţii informatice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.
Potrivit unor surse judiciare consultate de HotNews.ro, printre cei care i-ar putea lua locul lui Doru Stoica în funcția de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi criminalităţii informatice din DIICOT se figurează Robert Fleckhammer, actualul adjunct al Secției.
A vrut să se pensioneze anul trecut
La începutul lunii februarie 2020, Doru Gabriel Stoica a cerut să se pensioneze, pentru ca, după numai o săptămână să se răzgândească, fără a-și motiva gestul. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât amânarea analizării cererii de eliberarea din funcţie, prin pensionare a domnului STOICA DORU GABRIEL, procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca urmare a solicitării acestuia”, potrivit ordinii de zi a ședinței din 11 februarie 2020. La mijlocul lunii iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Procurorii DIICOT au spus atunci că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT a afirmat și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.
În ordonanţa de clasare a dosarului "10 august", în care au fost scoși de sub urmărire penală șefii de atunci ai Jandarmeriei, DIICOT a susținut chiar că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Mai mult, procurorii au tras concluzia că nu toate victimele "colaterale" ale intervenţiei jandarmilor au fost şi victime "victime inocente".
[citeste si]