Datele prezentate de Astra sunt cutremurătoare: cel puțin 93 de bombe de fabricație rusă, șapte bombe de tip UMPB și trei rachete lansate de avioanele rusești au căzut pe teritoriul Federației Ruse sau în zonele controlate de armata Moscovei. În 2024, situația a fost chiar mai gravă - cel puțin 165 de bombe rusești au lovit propriile obiective. În spatele acestor incidente stă un amestec periculos de tehnologie învechită, improvizații militare și decizii disperate de pe front.
Cum își bombardează Rusia propriul pământ
Raportul explică faptul că aceste accidente sunt provocate, în principal, de utilizarea defectuoasă a kiturilor de aripi UMPK, atașate bombelor FAB - muniție de concepție sovietică, modernizată în grabă pentru a putea fi lansată de pe avioane rusești fără ca acestea să pătrundă în spațiul aerian ucrainean. Cum aviația rusă nu deține superioritate aeriană, piloții sunt obligați să opereze de pe propriul teritoriu, iar aceste kituri ar trebui să permită bombelor să planeze zeci de kilometri până la țintă. Numai că, în practică, sistemele de ghidare prin satelit dau frecvent rateuri, iar bombele cad exact acolo de unde au fost lansate.
Kyiv Post confirmă aceste informații și arată că problema este agravată de lipsa instruirii corespunzătoare a personalului militar și de faptul că bombele sunt adesea modificate în ateliere improvizate, fără un control riguros al calității. Rezultatul: un șir de explozii pe teritoriul rus, pe care Kremlinul încearcă cu disperare să le ascundă.
Mușamalizarea eșecurilor: când Rusia dă vina pe Ucraina
Potrivit Astra, autoritățile de la Moscova preferă să prezinte aceste „autobombardamente” drept atacuri ucrainene. În unele cazuri, resturile bombelor rusești au fost rapid strânse și îndepărtate de la locul incidentului, pentru a evita ca localnicii să filmeze sau să fotografieze probele. Mai mult, presa de stat a relatat despre „lovituri ale Kievului”, chiar și în situațiile în care investigațiile independente au arătat că bombele purtau însemnele armatei ruse.
Această strategie nu este nouă. În trecut, Kremlinul a folosit tactica negării și a dezinformării pentru a ascunde inclusiv victimele din rândul civililor ruși, răniți sau uciși în urma propriilor atacuri ratate.
Exemple recente: bombe căzute lângă case și un internat pentru copii
Numai din 26 iunie, presa independentă a documentat cinci cazuri noi de bombardamente rusești ratate. Două bombe FAB au fost descoperite în satul Bogdanovka, în districtul Novooskolsky, una a fost găsită lângă o clădire rezidențială din satul Bershakovo, iar două proiectile au lovit regiunea ocupată Donețk: unul s-a prăbușit peste o clădire din Debâlțevo, iar altul direct în curtea unui internat pentru copii din Iasinovataia. Din fericire, acestea nu au explodat, fiind dezamorsate înainte să producă victime.
Într-un alt caz, o bombă a căzut în satul Vysokoye, regiunea Zaporijia, zonă aflată de asemenea sub control rusesc. Și de această dată, autoritățile au încercat să ascundă incidentul, declarând public că ar fi fost vorba despre un „proiectil ucrainean ratat”.
Analiștii militari subliniază că aceste accidente arată nu doar lipsa de pregătire a armatei ruse, ci și eșecul modernizării sale. Bombele FAB cu sisteme UMPK, prezentate de propaganda Kremlinului drept o „inovație”, nu fac decât să expună cât de înapoiată a rămas industria militară rusă în comparație cu cea occidentală. În loc să lovească Ucraina, bombele lui Putin devin un pericol direct pentru propriii cetățeni.
Astfel, pe măsură ce războiul se prelungește, iar sancțiunile internaționale sufocă economia rusă, armata Kremlinului pare tot mai dependentă de muniția învechită și de improvizații tehnice. Iar aceste „rateuri explozive” nu fac decât să confirme faptul că mitul unei mașinării de război impecabile este doar o construcție propagandistică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
