Studiu major în Spania: sute de mii de români au decis să revină în România, în ultimii ani

Dacă în urmă cu puțin peste un deceniu aproape 900.000 de persoane de origine română trăiau în Spania, în prezent comunitatea numără aproximativ 620.000 de oameni.

Chiar și în aceste condiții, românii rămân una dintre cele mai importante comunități de imigranți din statul iberic. Ei se află printre cele mai numeroase grupuri de străini și reprezintă cea mai mare comunitate provenită dintr-o țară europeană. În același timp, românii din Spania echivalează cu aproximativ 3% din populația totală a României.

„O schimbare tăcută, dar semnificativă”

Fenomenul reducerii comunității românești a fost analizat și în presa spaniolă. Jurnalista de origine română Alexandra Cazac, care lucrează pentru postul de radio Cadena SER, a explicat într-o intervenție la emisiunea „A vivir” că această transformare reflectă evoluții sociale și personale profunde.

„Este o schimbare tăcută, dar semnificativă, care vorbește nu doar despre schimbări economice, ci și despre cele personale, despre familii, despre rădăcini și despre ideea de a te întoarce acasă.”

Pentru mulți români care au plecat după 2000, Spania a reprezentat locul în care au muncit ani întregi pentru a-și construi o viață mai bună. Astăzi însă, o parte dintre ei aleg să revină în România.

Poveștile celor care s-au întors

Mărturiile unor români care au făcut drumul înapoi arată motivele din spatele acestei tendințe.

Nicolae își amintește că a plecat din România într-o perioadă în care salariile erau extrem de mici, iar viața devenise dificilă. În Spania a început cu muncă grea, în provincia León, unde lucra chiar și 11 ore pe zi la tăiat lemne.

„Nimeni nu voia muncă grea, dar trebuie să faci munca pe care nimeni altcineva nu o vrea”, spune el.

Limba spaniolă a învățat-o treptat, cu ajutorul unui coleg mai în vârstă, care îi învăța pe muncitori cuvintele de bază în pauza de prânz.

Marina a avut un început și mai dificil. La sosire a lucrat fără acte pentru doar 400 de euro pe lună. După ce a reușit să obțină documentele necesare, a început să câștige salariul minim, însă programul rămânea încărcat.

„Nu aveam timp liber. În weekendurile libere căutam de lucru ca figurant la nunți”, povestește ea.

Florin a ajuns în Spania într-un mod diferit, printr-o bursă la Centrul de Experimentare a Lucrărilor Publice din Madrid. Pentru el, cea mai mare problemă a fost locuința. În multe apartamente locuiau șase sau șapte imigranți.

După mai bine de zece ani în Spania, toți trei au decis să se întoarcă în România. Nicolae a primit chiar o ofertă de muncă din partea companiei pentru care lucra, datorită faptului că vorbea spaniola.

Marina spune că decizia de a reveni acasă i-a schimbat viața. „Dacă nu aș fi luat această decizie, nu știu dacă aș fi putut deveni mamă.”

Florin vorbește despre un alt avantaj: accesul mai ușor la locuințe. „În România, fiecare are propria casă. Îmi îndeplinesc deja toate visele.”

În ciuda diferențelor de experiență, toți spun că apropierea de familie a cântărit decisiv în momentul întoarcerii.

De ce Spania și Italia au fost principalele destinații

Migrația românească spre Europa de Vest a început în forță după prăbușirea regimului lui Nicolae Ceaușescu. În anii care au urmat, sute de mii de români au plecat în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de viață mai bune.

Potrivit cercetătorului Raúl Lardiés, implicat în proiectul MORES, Spania și Italia au devenit rapid destinațiile preferate. Un motiv important a fost apropierea lingvistică, deoarece româna, spaniola și italiana fac parte din aceeași familie de limbi romanice.

Astăzi există mai mulți români în Italia decât în Spania, iar fenomenul întoarcerii în România este mai puțin vizibil în peninsulă. Lardiés explică situația prin diferențele economice dintre cele două țări. „Situația macroeconomică a Italiei nu este aceeași ca în Spania, iar acest lucru descurajează încă mulți români să se întoarcă.”