"Angajatorii germani se folosesc multe trucuri pentru a fenta plata salariului minim, care de la 1 octombrie va crește la 12 euro pe ora muncită. Considerăm că cea mai mare problemă rămâne lipsa asigurării de sănătate și lipsa integrării muncitorilor români în cadrul asigurărilor sociale: vorbim aici de lipsa contribuțiilor la șomaj, pensie și la asigurarea de sănătate," a spus Marius Hanganu.
Statul german este la limita legii cu angajații sezonieri
Conform celor explicate de Hanganu, pentru ca muncitorii sezonieri să fie scutiți de plata contribuțiilor sociale, aceste joburi sezoniere trebuie să fie unele secundare, nu cele din care oamenii să-și asigure traiul. Angajații români din asta trăiesc însă tot anul, iar patronii germani profită și îi încadrează cu statut de neprofesionist.
"Angajarea pe termen scurt este o formă de încadrare în muncă mai specială. Spre deosebire de mini-job, sau sau mini angajările de 450 de euro pe lună, care sunt de asemenea scutite de asigurările sociale, nu există limită de venit lunar atunci când vorbim despre acest raport de muncă temporar. Pentru ca un loc de muncă să fie clasificat ca unul de angajare pe termen scurt, avem nevoie de îndeplinirea mai multor condiții: una dintre condiții este ca munca să fie limitată în timp și să nu fie efectuată în mod profesionist. Aceasta înseamnă că munca trebuie să aibă o importanță economică secundară pentru angajați și nu trebuie să servească la asigurarea mijloacelor de trai necesare, deci să nu fie locul de muncă principal prin care persoana respectivă să își asigure existența. Acest statut de neprofesionist îl întâlnim și îl regăsim mai ales la elevi, studenți, pensionari și la soți sau soții care sunt casnice. Angajatorul are obligația să-i înregistreze la centrala pentru mini-joburi și prin urmare cel mai important este că această formă de muncă nu este supusă asigurărilor de sănătate, de șomaj și de pensie.
Cei cu care am vorbit mi-au spus că singurul lor loc de muncă tot anul este acesta, de muncitor sezonier, iar dacă nu le ajung banii, merg mai departe în Olanda, Spania, Italia sau Grecia. Asta înseamnă că nici angajatorul și nici lucrătorul sezonier nu plătesc nici un cent pentru asigurarea, de șomaj sau de pensie, iar la vârsta pensionării apare întrebarea de cine vor depinde acești oameni? Cu siguranță, de sistemul de pensii și de asigurări sociale al statului din care provin, sau în care se vor stabili," a mai spus Hanganu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
