Germania se confruntă cu o vulnerabilitate economică majoră din cauza dependenței de importurile de pământuri rare din China. Un studiu publicat recent de compania de consultanță McKinsey arată că aproximativ patru milioane de locuri de muncă sunt legate direct sau indirect de accesul la aceste materii prime critice. O eventuală blocare a exporturilor din partea Beijingului ar putea amenința 9% din producția economică a țării.
Beijingul a anunțat în urmă cu câteva zile înăsprirea controalelor la export pentru mai multe tipuri de pământuri rare, decizie care amplifică îngrijorarea industriei germane. Aceste resurse sunt indispensabile pentru sectoare strategice precum industria auto, aerospațială, energetică, inginerie mecanică, chimie, tehnologie medicală și electronică. China rămâne principalul furnizor global, deținând aproape monopolul asupra procesării acestor materii prime.
Potrivit calculelor McKinsey citate de Merkur.de, un milion de angajați din Germania lucrează în industrii care folosesc direct pământuri rare, contribuind cu aproximativ 150 de miliarde de euro la PIB-ul național. Alte trei milioane de locuri de muncă sunt afectate indirect – în comerț, turism sau servicii conexe – adăugând un impact economic de circa 220 de miliarde de euro. În total, lipsa accesului la aceste resurse ar putea pune în pericol 370 de miliarde de euro din valoarea adăugată anuală.
Cifrele sunt confirmate de autoritățile germane
Cifrele sunt confirmate și de Institutul Economic German (IW). „Conform cercetărilor noastre, aproximativ 1,3 milioane de angajați sunt implicați în producția de bunuri care conțin pământuri rare. O întrerupere a aprovizionării ar avea consecințe dramatice”, a declarat Cornelius Bähr pentru Handelsblatt.
Uniunea Europeană consideră în prezent 34 de materii prime ca fiind „critice”, printre care se numără neodimul, praseodimul, terbiul și disprosiul — esențiale pentru fabricarea magneților, motoarelor electrice și bateriilor. Alte materiale critice sunt litiul, cuprul și cobaltul, indispensabile pentru producția de baterii și componente electronice.
Germania nu dispune de rezerve interne semnificative și depinde masiv de importuri din afara UE. China asigură aproximativ 69% din producția globală de pământuri rare și controlează până la 99% din capacitățile de procesare. Alte surse cheie sunt extrem de concentrate: 79% din litiul UE provine din Chile, 71% din platină din Africa de Sud, iar 70% din cobalt din Republica Democrată Congo.
Cererea pentru materii prime critice este estimată să crească accelerat în anii următori, în special pentru litiu, esențial în tranziția energetică. Aceste materiale sunt folosite în turbine eoliene, vehicule electrice și tehnologii verzi. McKinsey estimează că până în 2030 costurile vor urca semnificativ: cuprul cu 14%, nichelul cu 25%, litiul cu 147%, manganul cu 3% și cobaltul cu 17%.
Disponibilitatea materiilor prime critice în Germania: „Ne îndreptăm spre o situație dramatică”
Agenția Internațională pentru Energie preconizează că cererea globală de pământuri rare va crește cu 70% în acest deceniu, iar pentru litiu cu peste 400%. Comisia Europeană citează cifre și mai mari: în urmă cu doi ani, Bruxelles-ul a estimat că statele membre ale UE ar avea nevoie de șase ori mai multe pământuri rare și de douăsprezece ori mai mult litiu până în 2030.
„Ne îndreptăm spre o situație dramatică .
Comparațiile cu consecințele crizei gazelor și energiei din 2022, în urma izbucnirii războiului împotriva Ucrainei, nu sunt de necrezut”, a declarat în primăvară pentru Die Welt Matthias Wachter, șeful Departamentului de Materii Prime din cadrul Federației Industriilor Germane.
Problema cu care se confruntă Germania și alte țări occidentale este că acestea produc doar o mică parte din materiile prime de care au nevoie . Pământurile rare, de exemplu, nu sunt cu adevărat rare; există zăcăminte mai mari în Suedia și Groenlanda, scrie cotidianul. Până acum, acestea au fost abia exploatate, deoarece a fost mai ușor să se transfere mineritul în țări cu costuri ale forței de muncă mai mici și standarde de mediu mai relaxate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
