Un procentaj de 40% dintre copiii dispăruți în România sunt orfani, fiind expuși riscului de a cădea în mâinile traficanților.
Eforturile specialiștilor sunt concentrate în identificarea celor mai eficiente soluții pentru a combate acest flagel și pentru a asigura protecția copiilor.
În anul 2020, traficul de persoane a fost discutat oficial pentru prima dată în Parlamentul României, prin înființarea unei Comisii speciale de anchetă, în urma cazului Caracal. Adriana Săftoiu, deputată la momentul respectiv, a inițiat această comisie. Audierile din cadrul Comisiei au dezvăluit informații șocante.
În emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, s-a abordat subiectul combaterii traficului de minori și s-a evidențiat importanța educației și a prevenirii în acest domeniu.
Copii dispăruți din DGASPC-uri
Este o provocare dificilă să se pună capăt acestui fenomen, deoarece victimele minore nu beneficiază întotdeauna de protecție adecvată și deseori trebuie să dovedească în instanță că au fost traficate.
“Prima persoană pe care noi am audiat-o atunci în acea comisie, a fost un reprezentant al Ministerului de Interne, care ne-a spus că în perioada ianuarie-iunie 2020 aveam peste 7000 de copii dispăruți. Un alt element care ne-a speriat a fost tot de la Ministerul de Interne. Atunci am primit informația că 40% dintre acești copii proveneau din DGASPC-uri, deci exact din acele centre de protecție unde spuneai că acești copii se duc ca să fie protejați”, a spus Adriana Săftoiu, expert în comunicare, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
O altă problemă semnificativă în România este lipsa unei cunoașteri exacte a dimensiunii reale a traficului de copii, precum și existența unei legislații incomplete în acest domeniu. Instituțiile publice responsabile cu combaterea acestui fenomen sunt insuficiente, iar organizațiile neguvernamentale care luptă împotriva traficului de persoane nu beneficiază de finanțare adecvată, conform declarațiilor Isabelei Mihalache, președinta Centrului de Advocacy si Drepturile Omului (CADO), o organizație non-guvernamentală care a inițiat două proiecte importante în combaterea traficului de persoane - REACT și PACT.CO.
Drama Larisei Butnariu, o supraviețuitoare în lupta cu traficul de persoane
Una dintre persoanele care a trecut prin dramă traficului de persoane este Larisa Butnariu, care a fost victimă încă din copilărie și a reușit să scape abia la 20 de ani. În cadrul emisiunii Serviciul de noapte, Larisa a împărtășit experiențele și dramele prin care a trecut:
“Eu m-am reconstruit făcând ce au făcut alții pentru mine, încercând să-i țin în viață pe cei de care am grijă acum. Eu una am fost victimă de trafic de la 15 ani și am ținut-o așa până la 20 și ceva, prin plăți, prin răpiri și prin alte situații care sunt extrem de greu de descris pentru că este impactul emoțional major și risc să fiu iarăși făcută nebună de toată lumea, că inventez, în ciuda faptului că numărul imens de cadavre neidentificate de-a lungul timpului confirmă spusele mele.
Numărul de dispariții de minori, numărul de dispariții de persoane în general, confirmă că nu-i chiar așa, că Larisa nu e atât de nebună precum pare. Ceea ce spun unii că sunt prostituate minore, nu există. Nu există prostituată minoră, pentru că fata aia nu iese pe stradă și se pune ea pe mijlocul străzii. Pentru a ajunge o minoră în situația asta întâi i se spală creierul cu tot felul de promisiuni, cu bagaje, cu premii, cu lux.
Și vedem și noi că mass-media, social media promovează modele extrem de toxice, dar extrem de bogate și, automat, tragem și noi să ne fie mai bine, mai ales că la noi în țară știm foarte bine că mulți murim de foame.
O victimă este răpită, bătută, tăiată, mutilată, distrusă psihic”, a declarat Larisa Butnariu, o supraviețuitoare a traficului de persoane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
