Incendiu la Palatul Regal: 150 de persoane au fost evacuate

Nicoleta Baciu / 20 noi 2022, 16:04
Incendiu la Palatul Regal - 150 de persoane. Sursa foto: ISU Bucuresti au fost evacuate
Incendiu la Palatul Regal - 150 de persoane. Sursa foto: ISU Bucuresti au fost evacuate

Un incendiu a izbucnit, azi, la Palatul Regal din București.  

Pompierii din cadrul ISU București - Ilfov au intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la plafonul etajului 2 al Palatului Regal – Muzeul Național de Artă.

Suprafața afectată este de aproximativ 70 mp. Din clădire au fost evacuate 150 de persoane. 

„În acest moment incendiul este stins, se fac verificări”, potrivit ISU. Pompierii mai spun că nu sunt victime. 

 

Piața Revoluției – locul unde istoriile stau față în față

 

Din București, Ghid istoric și artistic de Grigore Ionescu, aflăm că „Palatul Regal, sub forma și înfățișarea lui de astăzi (1938), este o construcție pe de-a’ntregul nouă (1938), ridicată după planurile arhitectului N. Nenciulescu în locul, și în parte pe temeliile vechiului Palat al Regelui Carol I, distrus de un incendiu în 1927. Aripa dreaptă, cea dinspre biserica Krețulescu, dărâmată în 1935 și înlocuită cu aripa nouă sfârșită în 1937, era construcția cea mai veche din întregul care forma fostul palat al Regelui Carol I.

Izolată și independentă la început, aripa asta veche era de fapt fosta casă pe care vestitul boier, stolnicul Dinicu Golescu, o zidise între 1812 și 1815 ca locuință particulară, pe locul unei case mai vechi, cu pivnițe și prăvălii, pe care primul ei proprietar, un oarecare Voicu Tistu, o făcuse danie în 1750 bisericii Kretzulescu, de la care a trecut apoi pe rând în proprietatea lui Niculae Grămăticul, în 1757, a ginerelui acestuia, boierul Negoiță, în 1778, a stolnicului Iordache Colfescu, în 1791, a Clucerului Ștefan, în 1811, de la care, în sfârșit, a cumpărat-o în 1812, Dinicu Golescu, o dărâmă și ridică în locul ei casă mare cu etaj, cuprinzând peste 25 de încăperi, între care și un salon nemaipomenit de încăpător pentru acele vremuri în București.

În sfârșit, tot în acest palat locuiește primul Domn al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, de la 1859 până în seara zilei de 10 spre 11 Februarie 1866, când avea să fie constrâns de delegația conspiratorilor, în frunte cu maiorul Dimitrie Leca, comandantul batalionului de gardă, să semneze actul de abdicare.

Apoi, în ziua de 10 Mai 1866, generalul Nicolae Golescu, locotenentul domnesc, conduce și instalează în această casă, care fusese a părintelui său, pe noul Domnitor Carol I. Această locuință princiară, relativ încăpătoare  și cu înfățișare cuviincioasă, care putea să satisfacă cerințele vieții de curte ale unui domnitor ca Alexandru Ioan Cuza, era mult prea modestă și pentru o țară ale cărei legături cu străinătatea se schimbaseră, în urma ridicării ei la rangul de regat, după războiul ruso-turc din 1877, și pentru un domnitor din familia Hohenzollern-ilor, ajuns rege al acestei țări. Astfel, între 1882 și 1885, casa stolnicului Dinicu Golescu, puțin modificată și transformată în apartament particular al regelui, este legată, printr’un salon circular în stil Renaștere, cu un palat nou zidit pentru ceremoniile și nevoile curții, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Păstrat sub forma aceasta până în 1927 când a fost, parțial, distrus de un incendiu, vechiul palat a fost înlocuit cu cel de azi, la a cărui înfrumusețare interioară au contribuit, după dorința M.S. Regelui Carol al II-lea, cei mai de seamă artiști ai țării.”

În 1938 – „vasta clădire, în formă de U, se desfășoară în jurul unei curți de onoare. Palatul are două intrări principale, ambele dispuse pe aripa centrală: una, în stânga celui ce privește fațada stând cu spatele către Calea Victoriei, este intrarea M.S. Regelui și a oaspeților Majestății Sale; a doua, în dreapta, este intrarea demnitarilor. Ambele intrări conduc în două mari halluri precedate fiecare de câte un vestibul. Ușile monumentale care dau din vestibul în halluri sunt fabricate din oțel inoxidabil. Hallul care urmează intrării din stânga, de formă octogonală, conceput într-un stil simplu neo-bizantin."

Următoarele componente arhitecturale, așa cum erau denumite la 1938: Sala de mâncare, Scara Voievozilor, Vestibulul teatrului, Teatrul (care avea 112 locuri), Sala Tronului, Sala Argintăriilor.

De pe pagina de prezentare a MNAR aflăm ce destin a avut palatul în ultimii 88 de ani. Citește mai multe AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0