Școala Românească din Cipru, un proiect inițiat în anul 2004 de Alianța Românilor din Cipru (ARC), cultivă de aproape două decenii limba, cultura și tradițiile românești în rândul copiilor români născuți sau crescuți pe insulă.
70 de elevi la școala din Limassol
Carmen Ioannou, învățătoare la Școala Românească din orașul Limassol încă din anul 2004, își amintește cu emoție începuturile: doar șapte elevi și o mulțime de provocări. „La început ne-a fost foarte greu”, spune ea. Nu existau manuale, nu exista sprijin concret, doar dorința sinceră de a-i ajuta pe copiii românilor din Cipru să învețe limba, istoria și cultura țării de origine. Manualele le aduceau chiar ele, cadrele didactice, din România, pe cheltuiala și pe efortul propriu.
Încet, dar sigur, lucrurile au început să prindă contur. Cu sprijinul doamnei directoare Christina Christodoulou, care s-a implicat activ în organizare și coordonare, greutățile s-au transformat în pași înainte. Astăzi, școala din Limassol numără 70 de elevi și două învățătoare, iar rețeaua școlilor românești din Cipru a crescut considerabil.
„Anii au trecut... am căpătat experiență în noul mediu și într-o țară în care locuiesc și muncesc mulți români din diasporă. De un real ajutor a fost intervenția doamnei directoare Christina Christodoulou, care ne-a preluat această sarcină și cu sfaturile, cu îndrumările ei prețioase și prin exemplu personal, ne-a făcut munca mai ușoară.
De două ori ne-am întâlnit la Nicosia toate școlile din Cipru: în 2014, la împlinirea celor 10 ani de la înființare și anul trecut, în 2024, la aniversarea celor 20 de ani de activitate. Aceste serbări au fost pentru noi cadrele didactice, dar și pentru elevii noștri experiențe de neuitat. Noi am avut ocazia să ne reîntâlnim cu colegele noastre de breaslă, în afara ședințelor anuale, care au loc la sediul doamnei directoare. Copiii au avut prilejul să-și cunoască colegii din alte localități, să urmărească cu atenție și să aplaude programul lor. Și părinții au fost încântați și de așa zisa excursie în capitala Ciprului și de serbările prezentate pe scenă de către odraslele lor: cântece, dansuri populare, poezii, scenete, etc.”, spune Carmen Ioannou.
„Ca să stăpânești o limbă, nu este suficient să o vorbești. Trebuie să știi să o citești și să o scrii”
Dacă în urmă cu 20 de ani existau doar două astfel de școli, la Nicosia și Limassol, cu doar 14 elevi, în prezent pe insula Afroditei funcționează opt școli, în orașe precum Pafos, Larnaca, Dali, Paralimni, Agros sau Xilofagou, cu peste 200 de cursanți. O cifră care arată nu doar interesul părinților, ci și înțelegerea profundă a faptului că limba maternă nu înseamnă doar comunicare, ci și identitate.
Pe lângă orele de curs, școlile organizează serbări și întâlniri, adevărate sărbători ale românismului. Momente ca cele din 2014, la aniversarea a 10 ani de activitate, sau din 2024, când s-au împlinit 20 de ani, au devenit amintiri prețioase pentru elevi, părinți și dascăli deopotrivă. Pe scenă, copiii au recitat poezii, au cântat, au dansat și au demonstrat că, indiferent cât de departe ar fi de România, spiritul românesc continuă să bată puternic.
„Ca să stăpânești o limbă, nu este suficient să o vorbești. Trebuie să știi să o citești și să o scrii”, spune cu convingere Carmen Ioannou. Iar părinții au înțeles acest lucru. Tocmai de aceea, în fiecare sâmbătă, la Limassol și în celelalte orașe din Cipru, tot mai mulți copii pășesc în clasele școlilor românești, ducând mai departe limba, cultura și tradițiile românești.
Povestea școlii românești din Nicosia, devenită model pentru diaspora
În urmă cu 21 de ani, în capitala Ciprului, lua ființă prima școală românească de weekend, cu doar șapte copii în clasă. Azi, proiectul educațional s-a extins în opt orașe din insulă, reunind peste 200 de elevi și transformându-se într-o veritabilă rețea de educație, identitate și tradiție românească în diaspora. La baza acestui parcurs impresionant stă devotamentul unor cadre didactice precum Valentina Cican, care de ani buni coordonează activitatea de la Școala Românească din Nicosia.
Chiar dacă funcționează doar două ore pe săptămână, în fiecare sâmbătă, școala are toate atributele unei instituții de învățământ clasice: o programă clară, manuale aprobate de Ministerul Educației din România, grupele organizate pe niveluri de vârstă și metode de predare adaptate nivelului de înțelegere al fiecărui copil. Misiunea principală: păstrarea și transmiterea limbii române către generațiile născute departe de țară.
„Situația copiilor născuți în țara gazdă este una specială, ei cresc fără a avea contactul cu limba română decât prin intermediul părinților sau uneori doar în relația cu bunicii în scurtele vizite pe care le fac în România. Există astfel pericolul ca limba maternă să fie înlocuită cu limba țării de origine. În aceste condiții, rolul școlii este hotărâtor. Cu pași mici dar siguri, copiii descoperă tainele abecedarului apoi ale cititului și ale gramaticii limbii române pentru ca odată ajunși în clasele a IV-a sau a V-a să cunoască geografia României și personalitățile marcante ale istoriei noastre. Sentimentul mândriei naționale se dezvoltă gradat odată cu parcurgerea materiei școlare”, explică Valentina Cican.
Activitatea școlii, dincolo de materia din manuale
Elevii pornesc de la literele abecedarului și ajung, în clasele mai mari, să cunoască geografia României și personalitățile istorice marcante, dezvoltând treptat un sentiment autentic de apartenență.
Activitatea școlii nu se oprește însă la materia din manuale. Serbările, atelierele creative, întâlnirile cu scriitori și personalități din lumea artistică și culturală oferă copiilor o experiență educațională completă. În fiecare iarnă, serbarea de Crăciun readuce în actualitate obiceiuri moldovenești ca „Capra”, „Urșii” sau „Plugușorul”, iar de 1 Martie, mărțișoarele confecționate în ateliere speciale, unele realizate chiar de meșteri populari din România, sunt expuse în evenimente dedicate publicului român și cipriot.
Festivalul Iei, organizat anual, este un alt exemplu de reconectare cu simbolurile culturale românești. Prin desen, pictură și expoziții tematice, elevii descoperă semnificațiile motivelor tradiționale, de la cele geometrice la cele florale sau zoomorfe. Activitățile sunt completate de coruri și prelegeri, transformând evenimentul într-un spațiu viu de redescoperire a rădăcinilor și de întărire a comunității.
Întărirea legăturii dintre membrii comunității
Cultivarea gustului pentru lectură este o altă preocupare constantă a școlii. Scriitorii Robert Șerban, Marius Chivu și Victoria Pătrașcu, regizorii Ioan Cărmăzan și John Florescu sau pictorița Aurelia Stoie Mărginean au fost oaspeți de onoare ai evenimentelor organizate în școlile din Cipru. În plus, pentru a încuraja cititul zilnic, a fost creat canalul YouTube „Vulpița cu povești”, unde timp de un an s-au postat zilnic înregistrări audio de 3 minute din cărți pentru copii – o inițiativă care a generat interes și în rândul părinților.
Excursiile sunt așteptate cu nerăbdare de copii și părinți deopotrivă. Vizitele la grădina zoologică din Pafos, parcul cu cămile din Larnaca sau la biserica Angeloktisti din Kiti nu sunt doar momente de relaxare, ci și prilejuri de întărire a legăturilor afective între membrii comunității.
„Școala este un loc unde copiii vin cu plăcere, se leagă prietenii durabile atât între copii cât și între părinți. Oamenii care au trăit pe același teritoriu simt nevoia să comunice, să-și împărtășească reciproc experiențele și dificultățile în procesul de adaptabilitate la noile schimbări. Păstrarea tradițiilor și cultivarea limbajului elevilor prin păstrarea legăturii cu țara de unde au plecat părinții lor este o prioritate. Astfel, prin strânsa relație dintre familie-biserică și școală se creează o insulă de rezistență a limbii române, un cadru în care comunitatea dezvoltă relațiile culturale cu România”, adaugă Valentina Cican.
Dincolo de impactul prezent, școala are și un efect vizibil în viitorul copiilor. Tot mai mulți români aleg să se întoarcă în România, iar adaptarea elevilor în școlile din țară se face fără dificultăți. Mulți părinți transmit mesaje de recunoștință pentru educația oferită în Cipru, un semn clar că această insulă de limbă română are un impact real și durabil în viața copiilor.
"Închei prin a mulțumi în mod special Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru sprijinul constant prin susținerea proiectului Școala Românească din Cipru (8 școli în 8 orașe)”, mai spune coordonatoarea Școlii Românești din Nicosia.
Cele opt școli din opt orașe nu sunt doar centre educaționale, ci adevărate bastioane ale identității culturale românești, în mijlocul unei societăți cosmopolite.
Povestea școlii românești din Cipru nu este doar despre educație, ci despre apartenență, despre construirea unor punți între trecut și prezent, între România și diaspora, între copii și rădăcinile lor. Este o dovadă că, prin pasiune, perseverență și comunitate, limba română poate trăi și înflori chiar și departe de hotarele țării.
Citește aici prima parte a reportajului.
Sursa foto: Alianța Românilor - CIPRU
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
