Momentul definitoriu pentru o țară, care este, cum e cazul Ucrainei, într-un război total cu Rusia, poate fi comparat cu un incendiu. Când o casă este cuprinsă de flăcări, apar vecinii: unii oameni se plimbă, îngrijorați că flăcările nu se vor extinde la casa lor. Alții se alătură cu curaj în lupta împotriva focului. Alții salvează lucrurile cele mai valoroase. Alții, în continuare, își târăsc în liniște bunurile salvate acasă.
„În investigația sa, Vesti.ua nu dorește să acuze niciunul dintre vecinii Ucrainei, ci doar să identifice problema existentă: mii și, probabil, chiar zeci de mii de cetățeni ai noștri obțin de ani de zile pașapoarte din alte țări. Iar odată cu izbucnirea războiului, procesul nu a făcut decât să se accelereze - poți cumpăra cetățenia română sau bulgară prin scheme ilegale la prețul unei mașini vechi“, subliniază jurnaliștii ucraineni în demersul lor jurnalistic prin care arată cum obțin ucrainenii pașapoarte românești pe bandă rulantă, cu încălcarea legii.
Lumea nouă și curajoasă a UE, deschisă ucrainenilor
Intermediarii de afaceri pentru obținerea cetățeniei altor țări există în Ucraina încă de la mijlocul anilor '90. Ca și alte afaceri, a evoluat, iar astăzi astfel de firme de avocatură au resurse mari, își permit să plaseze publicitate scumpă pe Google (cu ajustări ale tarifelor care le permit să reglementeze frecvența impresiilor publicitare și, de exemplu, regiunea în care vor fi afișate), iar anunțurile lor pot fi găsite pe Facebook, Instagram și alte rețele sociale.
"Cetățenia română este cea mai ușoară cale spre UE!", spune Your Immigrate, o companie ai cărei avocați ajută oamenii să obțină cetățenia română, bulgară și poloneză (similară cu cetățenia, dar fără drept de vot). "A trăi în Europa este o investiție într-un viitor fericit pentru tine și familia ta", scrie Euro Priority.
Aceste companii le promit clienților lor:
* drepturi egale cu cele ale cetățenilor UE (la angajare, educație, asistență medicală, beneficii etc.)
* un nivel de trai mai ridicat ca urmare a mutării în Europa (un deținător de pașaport poate alege orice țară în care să trăiască);
* preferințe la înființarea unei afaceri (pentru cetățenii UE - mai favorabile decât pentru cei care nu sunt cetățeni ai UE);
* posibilitatea de a cumpăra bunuri imobiliare în orice țară europeană.
„Nu este nevoie să aveți români în familie pentru a aplica pentru cetățenie“
Medierea este destinată cetățenilor din mai multe țări post-sovietice: pe lângă Ucraina, acestea sunt Federația Rusă, Belarus și Moldova. Și, cel mai adesea, centrele de apel oferă contacte ale operatorilor de telefonie mobilă din fiecare dintre aceste țări. Vesti.ua a vorbit cu consultanții juridici ai mai multor astfel de companii și a mers la o întâlnire personală cu un avocat din cadrul uneia dintre ele, cu numele promițător "Gootoeu" (literal - "du-te în UE"). Profilul ei este cetățenia română și, la fel ca mulți alții, folosește o schemă de bază numită "restaurare" sau "restituire a cetățeniei". Așadar, conform legendei, jurnalista Vesti este o solicitantă a cetățeniei române ai cărei strămoși - și acest lucru este important - au trăit pe teritoriul Ucrainei de pe malul stâng la începutul sau la mijlocul secolului XX.
În 1991, România a adoptat Legea cetățeniei, recunoscând dreptul rezidenților din aceste teritorii și al descendenților acestora până la a treia generație (adică nepoții) de a-și redobândi cetățenia natală. Aceasta este formula folosită de avocați.
"Procedura prevăzută la articolul privind repatrierea teritorială este cea mai rapidă și mai ușoară. De fapt, este nevoie de 1,5 ani pentru a obține cetățenia, ceea ce este un termen foarte realist", a explicat Vadim, consultant la Gootoeu, pentru Vesti.ua. - "Nu este nevoie să aveți români în familie pentru a aplica pentru cetățenie - trebuie doar să documentați că unul dintre strămoșii dumneavoastră a aparținut fostelor teritorii ale Regatului României“, continuă el.
Pe scurt, procedura este următoarea: clientul semnează un contract cu casa de avocatură, care îl va însoți din momentul în care se ridică documentele și până la eliberarea cărții de identitate cu stema României. În prima etapă, se va colecta un "dosar", care va include un document care să confirme că strămoșii au locuit în Basarabia sau Bucovina. Aceasta este o pantă alunecoasă în întreaga procedură. După aceea, dosarul este depus la Ministerul român al Justiției.
De obicei, acest lucru necesită prezența personală a clientului, dar, după cum au explicat consultanții, o pot face avocații companiei, iar "verificarea" nu este solicitată foarte des: românii vin în întâmpinarea nevoilor ucrainenilor care au dificultăți în a trece granița din cauza războiului. "Au devenit mai loiali în timpul războiului", au explicat ei pentru Vesti.ua.
"Încă nu știu să vorbesc românește"
După depunerea documentelor, clientul primește un cod digital, "DOSAR", care poate fi folosit pentru a urmări evoluția cazului pe site-ul ANC, agenția națională pentru cetățenia română. Din acest moment, începe verificarea atât a documentelor depuse, cât și a identității clientului - de exemplu, absența unui cazier judiciar sau dacă persoana se află în bazele de date ale Interpol.
În timp ce verificarea este în curs de desfășurare (poate dura până la un an), clientului i se cere să memoreze textul jurământului - trei rânduri în care un român neofit jură să "fie loial" noii sale patrii și poporului român, să "apere drepturile și interesele naționale" și să învețe noțiunile de bază ale limbii române.
"De obicei îmi sfătuiesc clienții să învețe fraza: "Abia învăț limba, încă nu știu să o vorbesc" în limba română, și să o folosească pentru a răspunde la orice întrebare", spune Vadym cu sinceritate. - "În general, chiar dacă te emoționezi în timpul jurământului, nu te vor putea refuza: certificatele sunt tipărite și semnate de președinte (ANC - autor)."
De fapt, după ce dosarul este "aprobat" - ceea ce înseamnă o decizie pozitivă cu privire la un anumit nume pentru cetățenie - tot ce rămâne de făcut este să se facă o programare pentru o anumită dată pentru depunerea jurământului, să se vină la București și să se primească documentul într-o atmosferă solemnă.
Cât costă cetățenia română
Gootoeu cere 3.300 de euro, în timp ce colegii săi cer între 3 și 3.500 de euro. "Plata se face în trei tranșe la finalizarea lucrării - prima este de 10% după semnarea contractului", explică Vadym. - Costuri suplimentare: 300 de euro în momentul depunerii documentelor pentru a fi semnate de un traducător jurat; alți 300 de euro pentru trei documente după obținerea cetățeniei (o carte de identitate din plastic, un pașaport românesc și un permis de conducere european).
Potrivit documentelor statutare și a unui proiect de contract-tip pus la dispoziție cu amabilitate de companie, Gootoeu este o firmă de avocatură Cabinet de consultanță juridică Dinu-Pandele & Asociații SRL, care, conform documentelor, "răspunde în conformitate cu legislația română în vigoare".
Pentru a investiga această chestiune, Vesti.ua a vizitat biroul companiei din Kiev, situat în cartierul Kuchmin Yar, în apropiere de gară și de Ministerul Apărării. După ce am urcat la etajul al doilea al complexului rezidențial de elită, o întâlnim pe Anna, consultant al companiei. Biroul în sine, decorat cu steaguri ale României și ale UE pe birou, nu se remarcă prin nimic altceva decât prin mărimea sa - doar două camere. "Suntem doar un birou de reprezentare a companiei în Ucraina", explică Anna. - "Avocații care se vor ocupa de cazul dumneavoastră sunt stabiliți în România“.
"O vom stabili pe bunica mea în Cernăuți"
Acum să vorbim despre contrafacerea întregii proceduri. Potrivit „scenariului“ jurnalista Vesti.ua nu are rude nici în regiunea Cernăuți, nici în regiunea Odesa, iar ea este dornică să obțină cetățenia UE. "Vom lucra cu arhivele. Și dacă vom găsi datele dumneavoastră, minunat, vom lucra cu ele. Dar pentru că au existat două războaie mondiale și represiuni din partea URSS, mai mult de 70% din informațiile din arhive pur și simplu lipsesc", a explicat Vadym. - "În acest caz (și în majoritatea cazurilor exact asta se întâmplă), firma noastră de avocatură, în conformitate cu legea privind restaurarea fondului arhivistic al Ucrainei, poate restaura și produce documentele necesare“, continuă el.
Ca răspuns la remarca jurnaliștilor că aceasta ar fi o falsificare a metricilor arhivistice, consultantul a dat asigurărică totul este "complet în cadrul legal". - "Deci, conform documentelor, bunica mea va fi "stabilită" undeva în Cernăuți, chiar dacă a locuit într-un loc complet diferit?" - a pus junalistă „dornică“ de cetățenie română întrebarea principală - "De fapt, da. Oficiile de stare civilă nu au aceste informații din 1918 până în 1940, iar atât România, cât și Ucraina nu au baze de date comune de documente", a precizat consultantul.
Avocatul Hanna adaugă că procedura a devenit chiar mai simplă decât era înainte de 2020. La urma urmei, ambele țări recunosc acum apostilele, adică formulare standardizate la nivel internațional pentru completarea informațiilor privind legalitatea documentelor. Ștampila Apostilă aplicată pe originalele și copiile documentelor înseamnă că acestea sunt legale atât în România, cât și în Bulgaria. "Înainte de aceasta, termenul era mult mai lung, partea română solicitând documente suplimentare și verificându-le", spune Anna.
Pantele alunecoase ale "afacerilor cu pașapoarte" românești
Din punctul de vedere al statului ucrainean, însăși chestiunea adăugării de date la metricele arhivistice este ilegală. "Atât falsificarea, cât și utilizarea unui document falsificat în mod deliberat sunt infracțiuni penale", spune Rostyslav Kravets, avocat și partener senior la Kravets & Partners, pentru Vesti.ua. - "Întrebarea este de ce nimeni nu este pedepsit pentru o astfel de încălcare“. Răspunsul logic este că toată lumea este "în acțiune".
De fapt, obținerea pașapoartelor intră în "unghiul mort" al legii. Avocata Anna a companiei Gootoeu explică: "România nu îți cere să predai pașaportul ucrainean/renunți la cetățenie“. Și este imposibil să se afle despre al doilea pașaport deținut de proprietarul său. "Țările nu eliberează documente despre cetățenii lor și chiar și DOSAR-ul este în esență un cod digital", spune consultantul juridic. - "În plus, termenul de "a doua cetățenie" pe care îl propunem este diferit de "dublă cetățenie", care este interzisă în Ucraina, în primul caz înseamnă că fiecare țară îl consideră pe cetățean subiectul său".
Cu toate acestea, potrivit lui Oleksiy Meniv, avocat și partener la Shkrebets & Partners, legislația ucraineană este foarte clară în ceea ce privește cetățenia. "Există cazuri în care statul ucrainean permite o a doua cetățenie. Aceasta poate fi obținută în mod automat: există state care prevăd statutul de cetățean pentru cei care se căsătoresc cu cetățeni ai acestor țări. Sau în cazurile în care un copil devine cetățean al unei alte țări. Indiferent dacă se eliberează sau nu un pașaport, o persoană devine cetățean", explică avocatul. - "Dar dobândirea voluntară a cetățeniei pe baza unei petiții sau a unei cereri a unui cetățean al Ucrainei către un alt stat pentru dobândirea cetățeniei sale nu este permisă: este interzisă și constituie baza pentru încetarea cetățeniei ucrainene pe baza unui decret prezidențial“.
Pașapoarte românești pe bandă rulantă
Achiziționarea pașapoartelor românești de către cetățenii ucraineni ia în mod clar amploare. Se poate vorbi chiar de o bandă rulantă în permanentă funcționare pentru producerea de noi cetățeni români. Potrivit datelor postate pe site-ul ANC, înainte de război, în perioada aprilie 2021 - 30 iunie, au fost înregistrate 13.217 cereri de acordare sau redobândire a cetățeniei române.
În al doilea trimestru al anului, în București au avut loc 66 de ședințe de depunere a jurământului, "la aceste ceremonii participând 3215 persoane", se mai arată pe site. "Unul dintre rezultatele importante ale acestor sesiuni de lucru este aprobarea președintelui CNA, doamna Gabriela Langhele, de a crește semnificativ numărul de ceremonii de depunere a jurământului de credință în România planificate pentru perioada următoare", se mai arată în comunicat.
Iar numărul a crescut. Potrivit rapoartelor, în al treilea trimestru al anului 2022, la sediul CNA au fost organizate 72 de astfel de ceremonii. "Un număr de 1.832 de cereri de cetățenie au fost procesate prin ordinul președintelui CNA", se arată în raport. De asemenea, se precizează că, dintre acestea, au primit pașapoarte românești 5 sportivi "din diverse sporturi - handbal, hochei, înot", "care vor reprezenta România în competiții naționale și internaționale".
În secțiunea "Sarcini instituționale pentru trimestrul IV din 2022" se face din nou referire la creșterea numărului de cazuri de repatriere. "La nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie, în trimestrul IV al anului 2022, există o estimare de aproximativ 18.000 de dosare ce urmează a fi depuse la Comisia de Cetățenie", se arată pe site (adică, în loc de peste 13.000 de cereri, autoritatea a primit deja 18.000). "La nivelul Comisiei de Cetățenie, se estimează că în primul trimestru al anului 2023 vor fi înregistrate aproximativ 15.000 de persoane", se arată în buletinul-raport privind rezultatele ultimului trimestru al anului 2022.
Iar cererile continuă să fie primite și procesate: în doar o zi, pe 8 februarie, pe site-ul ANC erau listate 559 de cazuri de persoane care au solicitat redobândirea cetățeniei române "cu menținerea domiciliului în străinătate". Numărul celor care doresc să obțină un document cu mențiunea locului de reședință în România este mult mai mic - doar 32 de persoane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
