EXCLUSIV  Ce vor românii din Diaspora de la DRP. Mădălina Hideg: Mulți se plâng că nu sunt ajutați. Românii sunt foarte neinformați și pleacă haotic

Giorgiana Ichim |
Data publicării:
Foto: Freepick @YuriArcursPeoplei
Foto: Freepick @YuriArcursPeoplei

Ce vor românii din Diaspora de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).

Potrivit DRP, numărul românilor de pretutindeni este estimat în acest moment la aproape 10 milioane, incluzându-i atât pe românii care trăiesc în comunitățile din diaspora, cât și pe cei care  trăiesc în comunitățile istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României. Estimările indică existența unei distribuții echilibrate a românilor de pretutindeni, între cele două mari componente reprezentate de diaspora, pe de o parte, și de comunitățile istorice/tradiționale, pe de altă parte.

Migrația este o problemă reală a României, fiind al doilea motiv oficial al scăderii populației în România, conform datelor INS din 2021. Conform unui studiu al OECD finanțat de Ministerul Afacerilor Externe, România era (la nivelul anilor 2015-2016) pe locul cinci în lume în ceea ce privește numărul de persoane care au emigrat în Europa Occidentală, raportat la numărul total al populației.

În vara anului 2022, Ministerul Afacerilor Externe apreciază că avem 5.7 milioane de români care trăiesc în diaspora (în afara celor care locuiesc în comunitățile istorice), dar în realitate par să fie peste 8 milioane.

De-a lungul timpului, diverși reprezentanți ai Departamentului Românilor de Pretutindeni recunosc faptul că nu avem suficiente politici publice pentru a contracara fenomenul migrației – în mare parte din cauza lipsei datelor oficiale complete și complexe cu privire la numărul dar și la profilul socio-profesional al celor care sunt plecați.

Potrivit sondajului Institutului ARGUMENT, la care au luat parte 2008 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, în perioada 16-18, 21-22 noiembrie 2022, "cea mai mare așteptare pe care o au românii din partea statului este de a le oferi servicii de calitate la nivel consular și la nivelul Ambasadelor".

Sociologul Mădălina Hideg ne-a explicat că "mulți se plâng că nu sunt ajutați atunci când au probleme de ordin administrativ și chiar au impresia că personalul de acolo nu este suficient de bine instruit. O doamnă din America spunea că a încercat zile în șir să sune la Ambasadă pentru o problemă ce ținea de pașaport și foarte, foarte greu a reușit să o rezolve. În primul rând pentru că nu răspundea nimeni la telefon". 

1. -imagine fara descriere- (20_89633100.jpg)

 

"Noi am mai întrebat cine ar trebui să se implice mai mult în păstrarea legăturii cu România a persoanelor plecate pentru mai mult timp din țară.

Unii au spus că statul român ar trebui să deschisă birou sau centre de informare pentru românii care vor să plece în străinătate și prin aceste centre românii ar trebui să fie informați cu privire la mai multe aspecte din țara în care urmează să plece, aspecte care țin și de viața de zi cu zi, și de legislație, mai ales de legislația muncii, astfel încât, cei care doresc să plece să-și cunoască drepturile și obligațiile pe care vor trebui să le respecte odată ce au ajuns acolo.

Un respondent spunea că 80% dintre români se deplasează cu autocarul sau cu avionul către țările de destinație, timp în care ar putea să-și arunce un ochi peste câteva pliante prin care să primească acest gen de informații. În ideea în care românii sunt foarte neinformați și pleacă haotic.

Întrebați fiind ce s-ar putea face pentru ca cei care pleacă să nu mai întâmpine aceleași provocări pe care ei le-au întâmpinat când au ajuns în țara de destinație, mulți au spus că ar trebui să existe sesiuni de informare realizate în mod organizat.

Mențiunea interesantă a fost că părinții nu au reușit să fie asimilați de cultura țării gazdă, pentru că sunt mai rezistenți la schimburile culturale și în acest mod ar putea să reprezinte un liant care ar putea fi fructificat, valorificat între România și copiii care sunt născuți, crescuți, în altă țară.

La fel ca în cazul păstrării valorilor românești, mulți consideră că păstrarea legăturii cu România este o opțiune personală a celor plecați în străinătate și nu se așteaptă să vină o organizație către ei, ci ei trebuie să facă pașii pentru a păstra legătura cu originile.

Un citat interesant doar noi ne putem ajuta. Ce vrem? Vrem să păstrăm legătura cu România și cu rudele, cu instituțiile. Noi vrem să facem lucrul acesta sau nu? Este o decizie personală, pentru că avem Internet.

Sunt instituții pe care românii le cunosc, le recunosc, ca atare rolul cel puțin oficial de a menține aceste legături cu țara de origine. Însă aceste instituții eșuează în a-și duce misiunea la îndeplinire. 

Un român din Italia amintește de Centrul Cultural Român de la Veneția și acolo spune că merge doar când sunt alegerile, pentru că nu știe să se organizeze evenimente culturale de calitate care să poată fi suficient de atractive încât să facă efortul să meargă acolo. 

Apoi, legat de Consulate, consulii sunt văzuți doar în campaniile electorale și iar nu este de bun augur pentru imaginea acestei instituții", a mai spus sociologul Mădălina Hideg.

În concluzie, Mădălina Hideg a oferit o sugestie pentru Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. 

"În urma cercetării am aflat că cei plecați și-ar dori să se finanțeze proiecte de informare pentru români legate de diverse aspecte ale vieții în statul în care au ajuns să lucreze. Alt gen de implicare nu consideră că ar fi foarte utilă pentru situația lor", a conchis Mădălina Hideg.

Vezi mai multe în video:

 

*Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

**Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel