Reforma pensiilor, inițiată în 2023, prevedea creșterea graduală a vârstei de pensionare și modificări în calculul pensiilor, măsuri menite să reducă deficitul sistemului public de pensii și să asigure sustenabilitatea financiară pe termen lung. Propunerea a stârnit ample controverse, declanșând proteste masive în rândul sindicatelor și al angajaților din diverse sectoare. Criticii susțineau că majorarea vârstei de pensionare ar fi afectat direct drepturile lucrătorilor și ar fi crescut tensiunile sociale.
Amânarea reformei va genera un cost estimat la 400 de milioane de euro în 2026, sumă care va trebui „compensată financiar”, a subliniat premierul. Lecornu a precizat că nu va exista nicio creștere a vârstei de pensionare până în ianuarie 2028, respectând solicitările făcute de Confederația Democratică a Muncii (CFDT).
„În această toamnă voi propune Parlamentului suspendarea reformei pensiilor din 2023 până la alegerile prezidențiale. Nu va exista nicio majorare a vârstei de pensionare până în ianuarie 2028, așa cum a cerut ieri CFDT”, a declarat Lecornu.
Demisia premierului, după aproximativ o lună
Contextul politic care a condus la această decizie include și demisia precedentului premier, care a ales să părăsească funcția în urma presiunilor politice și a contestărilor referitoare la modul în care reforma urma să fie aplicată. Lecornu a preluat mandatul acum două zile, formând un guvern care include atât tehnicieni, cât și experți din societatea civilă, într-o încercare de a reconstrui încrederea publică și de a gestiona reforma cu mai multă transparență.
În plus, premierul a anunțat că renunță la aplicarea articolului 49.5 din Constituție, care i-ar fi permis guvernului să adopte legea bugetului fără votul Parlamentului. „Adunarea examinează, discută și poate modifica legea. Ea va avea ultimul cuvânt, iar acum nu mai există niciun motiv pentru o moțiune de neîncredere preventivă. Este rândul vostru să vă asumați acest rol, o ocazie de a demonstra că democrația reprezentativă nu este moartă”, a subliniat Lecornu, reafirmând importanța implicării legislative în procesul decizional.
Prin această amânare, guvernul speră să calmeze tensiunile sociale și să câștige timp până la alegerile prezidențiale din 2027, evitând astfel confruntări majore cu sindicatele și opoziția politică. În același timp, măsura evidențiază dificultatea implementării reformelor structurale în Franța, mai ales când acestea ating domenii sensibile precum pensiile și securitatea socială.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
