BNR a majorat dobânda-cheie de la 3% până la 3,75%, ca să mai tempereze inflaţia mare

Ca să mai tempereze inflaţia mare, BNR sprintează majorând dobânda-cheie de la 3% până la 3,75%. Inflaţia este aşteptată să-şi „accentueze ascensiunea“ în T2.

„Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile“, susţine BNR, conform ZF.

Aşteptările de creştere a inflaţiei „considerabil peste nivelurile previzio­nate anterior“ din cauza majorărilor mult mai ample anticipate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, inclusiv în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor, precum şi incertitudinile fiscale şi cele legate de absorbţia fondurilor UE au determinat BNR să mărească din nou cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu 0,75 puncte procentuale (pp), de la 3% la 3,75%.

Mişcarea băncii centrale nu a fost anticipată de cei mai mulţi analişti, unii văzând posibilă o majorare cu 0,5 pp, iar alţii cu 1 pp.

BNR a majorat dobânda-cheie de la 3% până la 3,75%, ca să mai tempereze inflaţia mare

 

La precedentele două şedinţe, din februarie şi aprilie 2022, BNR a optat pentru pasul de creştere a dobânzii-cheie cu 0,5 pp, după ce anul trecut, la trei şedinţe de politică monetară, a mizat pe paşi mici de 0,25 pp de fiecare dată.

În perspectivă, această mişcare a BNR va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Totodată, BNR a mai decis ieri şi să păstreze controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară şi a majorat şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) - considerată instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii-, la 4,75% pe an, de la 4% şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2% pe an.

„Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile“, susţine BNR.

Banca centrală anticipează acum că dinamica inflaţiei va urca probabil „considerabil peste nivelurile previzionate anterior“ şi va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.

Rata anuală a inflaţiei, în creștere și în T2/2022

 

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze ascensiunea în T2/2022 şi să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, a transmis BNR după şedinţa de politică monetară de ieri.

„Prognoza actualizată evidenţiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaşte o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei“.

Determinante pentru noua perspectivă a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, al căror impact inflaţionist va fi însă atenuat substanţial până în martie 2023 de schemele de plafonare a preţurilor la energie, susţine banca centrală.

Rata anuală a inflaţiei a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15%, de la 8,53% în februarie, 8,35% în ianuarie şi 8,19% în luna decembrie 2021, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate şi combustibililor, sub impactul creşterii abrupte a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia şi cu impunerea sancţiunilor internaţionale.

Majorarea dobânzilor poate afecta într-o oarecare măsură redresarea economiei. BNR aminteşte că noile date statistice reconfirmă comprimarea activităţii economice cu 0,1% în T4/2021 faţă de trimestrul precedent, ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii.

Randamentele titlurilor de stat „şi-au accentuat traiectoria ascendentă“

 

Cele mai recente date şi analize indică o reaccelerare uşoară a creşterii economiei în T1/2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în T2, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţia PIB din primul trimestru din 2022 implică totuşi o descreştere uşoară a dinamicii lui anuale şi în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază, după cum arată şi indicatorii cu frecvenţă ridicată, susţine BNR.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească „relativ alert“ în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum şi pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie.

Şi randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit ori „şi-au accentuat traiectoria ascendentă“, inclusiv sub influenţa unei noi deteriorări a sentimentului investitorilor financiari faţă de pieţele din regiune, în contextul războiului din Ucraina, dar şi al expectaţiilor privind creşterea relativ mai alertă a ratei dobânzii de către Fed.

Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat considerabil creşterea în martie şi pe ansamblul trimestrului I 2022. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în luna aprilie, aminteşte BNR.

În perspectivă, pentru BNR par să fie „deosebit de relevante“ şi perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat ascensiunea în martie, dar la un nivel deosebit de înalt, de 15,7 % (15,8% în februarie), în contextul intensificării puternice a activităţii de creditare, mai cu seamă pe segmentul societăţilor financiare, şi cu un aport în creştere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale, arată banca centrală.

Ce anticipează boardul BNR în legătură cu inflaţia:

 

- Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze ascensiunea în T2/2022 şi să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior.

- Dinamica inflaţiei va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior şi va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II/2023, rămânând deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.

- Prognoza actualizată evidenţiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaşte o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei.

- Determinante pentru noua perspectivă a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, al căror impact inflaţionist va fi însă atenuat substanţial până în martie 2023 de schemele de plafonare a preţurilor la energie.

- Riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare şi energetice, precum şi din acutizarea/prelungirea blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.

- Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică însă considerabil şi incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei,

- O sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne, de asemenea, absorbţia fondurilor UE.

- Incertitudini şi riscuri sunt însă asociate şi conduitei politicii fiscal.

- Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria, potrivit Mediafax.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy