Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.
În regiunea Europa şi Asia Centrală, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o scădere a economiei de 2,9% anul acesta, şi o creştere de 1,5% anul viitor, în timp ce economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 2,9% în 2022.
Citește și: Mugur Isărescu îndeamnă românii la calm, după ce inflaţia a crescut la aproape 14 la sută: „Mai bem câte un ceai de tei”
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat raportul asupra inflaţiei, după ce aceasta a ajuns la aproape 14% în luna aprilie și a îndemnat românii la calm.
„Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia este caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR, n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat Mugur Isărescu.
România nu mai este pe locul 1 la inflație în Uniunea Europeană
România nu mai este pe locul 1 la inflație în Uniunea Europeană, avem șapte-opt țări înaintea noastră, inclusiv din zona euro, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat raportul asupra inflației pe primul trimestru al acestui an.
„Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai e pe locul 1 la inflație în UE, avem 7 – 8 țări înaintea noastră, inclusiv țări din zona euro. Țările din zona baltică – acolo inflația este semnificativ mai mare. Apoi Cehia, în mod curios Olanda. Avem și Bulgaria cu inflație mai mare, ei n-au deficitele fiscale pe care le are România. Nici Germania vestită pentru fobia pe care o are la inflație nu stă mai bine. Sunt datele din indicele armonizat al prețurilor de consum pentru țările europene.
Suntem după o perioadă în care inflația a fost foarte scăzută și cu creștere economică joasă cam opt ani de zile în Europa.
Din 2013 – 2014, zona euro a avut dobânzi apropiate de zero sau negative, deși periodic au fost mici rate de inflație. Niciodată peste 2%, asta explică de ce până în toamnă, spre ianuarie 2022, în Europa se considera că acest episod de inflație e tranzitoriu. Recent BCE și-a făcut mea culpa, spunând că a greșit și că inflația nu e tranzitorie.
Inflația e o discuție mai mult sau mai puțin teoretică. În ultima perioadă, electricitatea, gazele naturale, combustibilii au avut contribuții esențiale la inflație, începând din vara anului trecut.
Dacă nu ar fi fost schemele de compensare, indicele prețurilor de consum ar fi fost mult mai mare. Acum avem 14%, altfel, în aprilie ar fi fost aproape 20%”, a mai declarat Mugur Isărescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
