Alexander Van der Bellen, reales preşedinte al Austriei

Nicoleta Baciu |
Data publicării:
Alexander Van der Bellen, reales preşedinte al Austriei
Alexander Van der Bellen, reales preşedinte al Austriei

Preşedintele în exerciţiu Alexander Van der Bellen a obţinut un nou mandat, în urma alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică în Austria. 

 

Alexander Van der Bellen a obţinut, încă din primul tur, peste 50% din voturi, indică sondajele la ieşirea de la urne, transmit AFP şi Reuters.

Potrivit unui sondaj realizat de institutul SORA pentru radioteleviziunea publică austriacă ORF, Van der Bellen (78 de ani), fost lider al Verzilor, a obţinut 54,6% din voturi.

Pe poziţia a doua se plasează principalul său contracandidat, Walter Rosenkranz, reprezentantul Partidului Libertăţii din Austria (FPO), cu 18,9% din sufragii. Marja de eroare este de 2,1 puncte procentuale. 

În vârstă de 78 de ani, Alexander Van der Bellen a fost în îndelugata sa carieră politică socialist şi ecologist. Totuşi, el nu se încadrează în tiparul clasic al politicianului ecologist, nu a fost văzut niciodată mergând pe bicicletă şi a mărturisit că-i plac maşinile puternice.

Van der Bellen, un politician progresist, liberal, pro-UE şi deschis faţă de primirea migranţilor, a câştigat şi scrutinul din 2016, în faţa candidatului conservator Norbert Hofer, un eurosceptic adversar al primirii migranţilor. Rezultatul strâns al acelor alegeri a evidenţiat polarizarea societăţii austriece în jurul acestor două orientări politice opuse, cea progresistă şi cea conservatoare.

În cei şase ani care au trecut de atunci, Austria, o ţară tradiţional stabilă politic, a schimbat cinci premieri. Scandalurile de corupţie în care au fost implicate Partidul Popular (OeVP) şi formaţiunea naţionalistă Partidul Libertăţii (FPOe) au provocat o cascadă de crize guvernamentale şi alegeri anticipate, astfel că Van der Bellen, deşi este un preşedinte cu rol pur protocolar şi fără prerogative executive a părut a fi o figură solidă, care a îndemnat la calm şi încredere în instituţii.

Tensiunilor politice li s-a adăugat politica guvernamentală haotică de combatere a pandemiei, fiind impuse numeroase perioade de izolare şi inclusiv vaccinarea obligatorie, creându-se astfel o breşă în societate între cei care au acceptat aceste măsuri, pentru binele comun, şi cei care le-au respins văzându-le drept un atac împotriva libertăţii individuale.

 

 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel