Turcia se prăbușește economic. Miliarde de euro, scoase din țară în câteva zile

Un val puternic de retrageri de capital lovește economia Turciei. Investitorii străini au scos în ultimele două săptămâni aproximativ 15 miliarde de dolari, potrivit publicației Sözcü, citată de Turcia News. Din această sumă, circa 12 miliarde de dolari reprezintă fluxuri de capital speculativ, iar alte 2,9 miliarde de dolari provin din vânzarea de titluri de stat turcești.

Fenomenul apare pe fondul tensiunilor tot mai accentuate din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor economice interne. Investitorii străini, care în mod tradițional profită de diferențialul ridicat de dobândă oferit de Turcia, își retrag acum rapid fondurile și preferă piețe considerate mai sigure în actualul context geopolitic.

Presiune tot mai mare pe lira turcească

Ieșirea masivă de capital reduce semnificativ sprijinul extern pentru moneda națională. Lira turcească, deja vulnerabilă, riscă să intre sub o presiune și mai mare, în lipsa acestor intrări de capital care susțineau stabilitatea cursului.

În paralel, vânzările accelerate de titluri de stat împing în sus costurile de finanțare. Atât statul turc, cât și companiile private ar putea ajunge să se împrumute mai scump, în condițiile în care investitorii internaționali se retrag din piață.

Retragerile de capital vin într-un moment extrem de sensibil pentru regiune, marcat de escaladarea tensiunilor legate de Iran și de riscul extinderii conflictelor din Orientul Mijlociu. Instabilitatea din zonă afectează direct percepția de risc asupra economiilor emergente apropiate geografic, inclusiv Turcia.

În ultimii ani, lira a ajuns la minime istorice. De exemplu, în aproximativ 7 ani, moneda turcească s-a depreciat cu aproape 90% față de dolar, o evoluție care s-a reflectat și în raport cu leul românesc.

Această slăbire continuă a erodat puterea de cumpărare și a crescut presiunea asupra economiei, inclusiv asupra investițiilor străine, care sunt extrem de sensibile la stabilitatea monedei.

Politicile „neconvenționale” ale lui Erdogan

La baza acestei prăbușiri stau deciziile economice neobișnuite promovate de președintele Recep Tayyip Erdoğan, care ani la rând a susținut contrariul teoriilor economice clasice: reducerea dobânzilor chiar și atunci când inflația era foarte mare.

Erdogan a insistat că dobânzile ridicate „provoacă inflația”, nu o combat, și a forțat banca centrală să reducă costul creditării, în ciuda creșterii accelerate a prețurilor.

Această strategie a dus la pierderea încrederii investitorilor, ieșiri de capital și deprecierea accelerată a monedei.