Viață tot mai scumpă. Rata inflaţiei a urcat la 6,61% în septembrie

 Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,61% în luna septembrie, de la 6,17% în august, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar mărfurile alimentare cu 3%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2026 comparativ cu luna august 2026 a fost 100,77%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 5,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2026 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 6,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2025 - septembrie 2026) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2024 - septembrie 2025) a fost 9,2%", se arată în comunicatul INS.

BNR estimează că inflația va coborî la 3,4% la sfârșitul lui 2027

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2026 comparativ cu luna august 2026 a fost 100,76%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2026 comparativ cu luna septembrie 2025, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost 6,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2025 - septembrie 2026) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2024 - septembrie 2025), determinată pe baza IAPC, a fost 8,4%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 6,1%, de la 5,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va coborî la 3,4% la sfârşitul lui 2027, faţă de 2,9% anterior, potrivit datelor prezentate în luna august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

FMI a revizuit în scădere așteptările pentru economia României

Fondul Monetar Internațional a revizuit din nou așteptările pentru economia României. În raportul World Economic Outlook publicat marți, instituția estimează acum o contracție de 0,5% a PIB-ului în 2026, față de creșterea de 0,7% anticipată în aprilie și de avansul de 1,4% prognozat în octombrie anul trecut.

Pentru 2027, FMI a tăiat ușor și estimarea de creștere, până la 2,2%, de la 2,5% cât miza în primăvară.

În toată Europa, atât în zona economiilor avansate, cât și în cea emergentă, doar două țări sunt așteptate să înregistreze scădere economică în acest an: România, cu minus 0,5%, și Irlanda, cu minus 1%. Per ansamblu, Europa ar urma să crească cu 1,4% în 2026 și cu 1,7% în 2027.

Instituția este mai rezervată și în privința deficitului de cont curent al României. Acesta ar urma să coboare doar până la 7% din PIB în 2026, față de 6,8% cât se estima în primăvară. Situația rămâne similară și în anul următor, când deficitul ar ajunge la 6,7% din PIB, o performanță mai slabă decât cele 6,2% prognozate în aprilie.

FMI a modificat semnificativ și perspectivele pentru prețurile de consum. Media anuală a inflației ar urma să fie de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027. În aprilie, Fondul miza pe 7,8% în 2026, respectiv 3,9% în 2027.

La capitolul șomaj, estimările arată o creștere până la 6,5% în 2026, de la 6,1% în 2025, urmată de o ușoară scădere la 5,9% în 2027. În aprilie, instituția anticipa o reducere ușoară la 6% în 2026 și apoi la 5,9% în 2027.

Previziunile au fost anunțate odată cu reuniunile de toamnă ale FMI și Băncii Mondiale, care au loc săptămâna aceasta la Bangkok, în Thailanda.

La nivel mondial, Fondul și-a ridicat ușor estimarea de creștere globală pentru 2026, la 3,1%, cu 0,1 puncte procentuale peste prognoza din iulie. Economia mondială ar urma să treacă de la 3,5% în 2025 la această cifră, înainte de a accelera la 3,4% în 2027, valoare neschimbată. FMI descrie o economie globală prinsă între majorarea prețurilor la energie și explozia investițiilor în inteligență artificială.

Revizuirea în sus vine din performanțele solide ale economiilor avansate, în special din Asia, susținute de boom-ul investițiilor în AI. Statele Unite sunt așteptate să crească cu 2,3%, neschimbat în ciuda șocului energetic, Taiwan cu 10,7%, Coreea de Sud cu 3,3%, alături de alte state din regiune.

În schimb, economiile emergente resimt din plin scumpirea hidrocarburilor, generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Guvernele încearcă să atenueze impactul prin subvenții, care le epuizează și mai mult resursele bugetare deja limitate.

Țările care importă energie și nu beneficiază de expunerea la creșterea legată de inteligența artificială rămân cele mai expuse. Fondul vorbește despre o traiectorie cu două viteze.

„Economia globală a demonstrat rezistență, dar această rezistență este pusă la încercare, cu riscuri de scădere”, avertizează Silvana Tenreyro, economistul-șef al FMI.

Săptămâna trecută, Banca Mondială a publicat propriile previziuni. Potrivit acestora, economia românească ar urma să se contracte cu 0,5% în 2026, din cauza consolidării fiscale și a costurilor mai mari cu energia. O redresare a veniturilor reale și încetinirea inflației ar trebui să sprijine revenirea creșterii la aproximativ 1,9% în perioada 2027-2028, după declinul din acest an.