Sute de mii de refugiați ucraineni din Germania ar putea pierde ajutoarele sociale. Ce schimbări sunt luate în calcul după demisia ministrului Muncii

După demisia ministrului federal al Muncii, Bärbel Bas, din Partidul Social-Democrat (SPD), discuțiile privind reducerea prestațiilor sociale pentru refugiații ucraineni s-au intensificat.

Markus Söder, liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU) și premierul Bavariei, susține de mai multe luni că refugiații din Ucraina nu ar mai trebui să beneficieze de ajutorul social cunoscut drept Bürgergeld, transformat în iulie 2026 în sistemul de venit minim garantat, denumit Grundsicherungsgeld.

În schimb, Söder propune transferarea acestora în sistemul prevăzut de Legea privind prestațiile pentru solicitanții de azil (Asylbewerberleistungsgesetz).

Solicitarea sa depășește însă planurile discutate inițial la nivel federal. În timp ce propunerea guvernului viza aplicarea unor condiții mai puțin avantajoase pentru refugiații care ajung în Germania după o anumită dată, liderul CSU cere eliminarea retroactivă a ajutoarelor din actualul sistem inclusiv pentru ucrainenii care locuiesc deja în țară.

Söder susține că niciun alt stat european nu acordă ajutoare atât de mari și afirmă că actualul sistem ar descuraja angajarea. El a solicitat în repetate rânduri și reducerea generală a prestațiilor sociale până la nivelul minim permis de Constituție, conform Merkur. 

Câți refugiați ucraineni trăiesc în Germania

În Bavaria se află în prezent aproximativ 170.000 de refugiați din Ucraina, potrivit datelor citate de publicația germană care a relatat subiectul.

Rata de ocupare a refugiaților ucraineni din acest land este cuprinsă între 33,3% și 39%, în creștere, dar considerată insuficientă de autoritățile bavareze.

La nivelul landului, aproximativ 240.000 de persoane fără cetățenie germană beneficiau recent de ajutoare din sistemul Bürgergeld, reprezentând 54,7% din totalul beneficiarilor. Ucrainenii constituiau aproximativ 26% din această categorie de beneficiari, fiind cel mai numeros grup de cetățeni străini.

Numărul refugiaților ucraineni este semnificativ și în districtele din jurul orașului München. Numai în districtul Fürstenfeldbruck locuiesc aproape 3.000 de persoane refugiate din Ucraina.

La nivel național, aproximativ 700.000 dintre cei 1,2-1,3 milioane de ucraineni aflați în Germania beneficiau de ajutoare sociale din sistemul Bürgergeld. Printre aceștia se numără aproximativ 200.000 de copii.

În 2024, plățile acordate acestei categorii de beneficiari s-au ridicat la aproximativ 6,3 miliarde de euro la nivelul întregii țări.

Cu cât ar putea scădea ajutoarele sociale

Trecerea la sistemul destinat solicitanților de azil ar putea avea consecințe financiare importante pentru refugiații ucraineni.

În sistemul de venit minim garantat, un adult singur primește în prezent o prestație standard de 563 de euro pe lună. La această sumă se adaugă acoperirea integrală a cheltuielilor considerate rezonabile pentru chirie și încălzire, precum și asigurarea medicală în sistemul public.

În schimb, prestațiile prevăzute de legislația privind solicitanții de azil sunt estimate la cel mult 441-460 de euro pe lună, în funcție de situația beneficiarului.

Diferența ar ajunge astfel la aproximativ 113-122 de euro lunar, ceea ce reprezintă o reducere de circa 20% a prestației standard, fără a include eventualele diferențe privind celelalte forme de sprijin.

S-ar modifica și accesul la servicii medicale. În sistemul destinat solicitanților de azil, acoperirea tratamentelor este mai restrictivă și se concentrează, în principal, asupra bolilor acute, durerii și altor situații prevăzute de lege.

München avertizează asupra presiunii administrative

Propunerea lui Söder provoacă dezacorduri în administrația locală din Bavaria.

Departamentul pentru Afaceri Sociale al orașului München, condus de Dorothee Schiwy, a avertizat că schimbarea sistemului ar putea suprasolicita administrația locală. Autoritățile ar trebui să recalculeze drepturile beneficiarilor și să organizeze plata prestațiilor prin intermediul instituțiilor municipale.

În plus, trecerea la noul sistem ar putea duce la pierderea accesului la unele dintre serviciile oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, inclusiv consiliere profesională și programe de calificare. Potrivit reprezentanților administrației din München, acest lucru ar putea afecta integrarea refugiaților pe piața muncii.

Reprezentanții districtelor îl susțin pe Söder

Președintele Asociației Districtelor din Bavaria și administratorul districtului Fürstenfeldbruck, Thomas Karmasin, membru al CSU, susține propunerea premierului bavarez.

Acesta consideră că sistemul actual de ajutoare sociale a creat stimulente care nu favorizează suficient angajarea. Karmasin a invocat și impactul financiar asupra administrațiilor locale, care suportă o treime din costurile de cazare în cazul beneficiarilor sistemului Bürgergeld, în timp ce landul finanțează cazarea solicitanților de azil.

De cealaltă parte, Consulatul General al Ucrainei din München a respins criticile lui Söder și a susținut că ajutoarele sociale reprezintă o etapă importantă în procesul de integrare a refugiaților.

Reprezentanții ucraineni au afirmat că principalele obstacole în calea angajării mai rapide nu sunt lipsa dorinței de a munci, ci insuficiența locurilor în creșe și grădinițe, dificultățile birocratice legate de recunoașterea diplomelor și timpii de așteptare pentru cursurile de limba germană.