Proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni aprilie - octombrie 2026
https://dprp.gov.ro/web/
Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

EXCLUSIV Strigătul unei românce din diaspora: "La a patra generație nu se mai vorbește limba română" 

8-geanina-abul-haija_35459600
Copiii români născuți în afara granițelor riscă să își piardă definitiv legătura cu țara natală dacă autoritățile de la București nu intervin direct în educație.

Avertismentul dur a fost lansat de Geanina Abul Haija, președinta Asociației Iordaniano-Române pentru Cultură, în cadrul emisiunii „Diaspora creativă- gânduri pentru ACASĂ”.

Președinta asociației a spus că eforturile actuale, bazate aproape exclusiv pe munca patriotică și voluntariatul comunităților, sunt insuficiente pentru a stopa fenomenul de asimilare lingvistică pe termen lung.

„La a patra generație nu se mai vorbește limba română”

Venind dintr-o zonă cu o specificitate aparte, Orientul Mijlociu, Geanina Abul Haija a atras atenția asupra unui adevăr dureros legat de comunitățile istorice sau mixte de români din afara Europei:

„Eu sunt dintr-o țară unde la a patra generație nu se mai vorbește limba română. Dacă statul român nu se implică, nu vă bazați atât pe asociații ca asociațiile să facă cursuri de limba română la sfârșit de săptămână! Nu, statul român aici trebuie să se implice. Părinții trebuie stimulați, ca să-și înscrie copiii la cursuri de limba română. ”

Conform acesteia, cursurile organizate sporadic sau prin rețele restrânse (cum sunt cele ale Institutului Limbii Române sau ale centrelor culturale) nu acoperă nici pe departe nevoile globale. Părinții din diaspora au nevoie de instituții solide în care să aibă încredere pentru a-și trimite copiii să învețe limba maternă.

Reintegrarea copiilor care revin în țară: Modelul Mehadia versus clasele separate

Pe de altă parte, președinta asociației a abordat și problema spinoasă a copiilor care se întorc în România și care sunt adesea priviți ca „străini” în sistemul autohton de învățământ, respingând ferm ideea izolării lor în clase separate:

„Era la un moment dat un proiect de lege... copiii veniți din diaspora să aibă o clasă separată. Nu așa! În România îi imersezi în mediul de aici ca să-și poată construi relații cu ceilalți.”

Ea a oferit ca exemplu pozitiv propria familie, povestind cazul unei nepoate revenite din Italia care nu vorbea deloc limba română, dar care s-a integrat perfect în doar un an la liceul din comuna Mehadia (Caraș-Severin), datorită deschiderii profesorilor locali și a colectivului de copii.

"Am un exemplu în familie, o nepoțică venită din Italia, care nu știa o boabă de limba română, să zic așa, pe românește. Nu vorbea românește deloc. Dar felicit liceul din comuna Mehadia pentru că în decursul unui an de zile vorbea și scria românește. A fost integrată foarte bine în colectivul de copii de vârsta ei și s-a integrat foarte bine. Deci avem profesori foarte buni și în România, deși foarte mulți sunt revoltați. Vreau să încurajez profesorii să continue treaba bună să sprijine acei copii veniți din diaspora," a mai spus Geanina Abul Haija. 

Vezi interviul complet, mai jos:

 

Alte știri de interes
SONDAJ DE OPINIE
Dacă ați vrea să accesați informații publice de la instituții:
V-ați descurca singur(ă)
Ați avea nevoie de ghiduri
Trimite răspunsul
x close