Spania. Românii vorbesc despre rușinea de-a fi „căpșunari”: „Ne tratează ca și cum am face ceva umilitor”

Românii din Huelva vorbesc despre rușinea de-a fi „căpșunari”, despre speranțele cu care au plecat din țară și despre viața pe care și-au construit-o în Spania.

Alina avea 24 de ani când a venit în Spania, în 2004: „Jumătate din viață mi s-a dus aici”

„Aici mi s-au dus tinerețile, aici l-am cunoscut pe mi vida”. A plecat din Vaslui pentru că toți prietenii și toate cunoștințele ei mergeau la muncă în Spania. În primii ani, a locuit la cazările din câmpuri: „Când am văzut ce condiții erau, am plâns o săptămână: gratii la geam, sârmă ghimpată. Aveam impresia că mă ține sechestrată. Era și rău patronu, urât și fioros, ziceai că e din filme de groază. Striga la noi – avea o voce urâtă și te speria. Până la urmă, am rămas, cu chiu, cu vai, dar cu durere, atâta am plâns”.

Astăzi, Alina și soțul ei, care e șofer de TIR, locuiesc într-un apartament închiriat din Palos de la Frontera, relatează Libertatea într-un reportaj.

 

„Sună urât când spui căpșunar”

 

La prânz, când soarele încinge plasticul care acoperă solariile, femeile încep să obosească și să se plângă de dureri de spate. Camionul e plin de lădițe și miroase a fructe proaspete. Femeile poartă bluze sau cămăși, iar Adi, șeful de câmp, spune: „Poartă mânecă lungă ca să nu se vadă că-s bronzate. Când se întorc în țară, nu zic că lucrează la căpșuni”.

– Mie mi-e cam rușine față de familia mea și de lume să-mi zică cineva „căpșunar”. Nu mă simt bine.

– Sună urât când spui „căpșunar”. Nu știu, spune altfel: „muncitor în câmp”.

– Fiu-meu: am făcut teme cu el la ciencia [științe] și era o poză cu rândurile de căpșuni și oameni care culegeau și altă poză cu oameni la birou. Și zice: „Mami, asta ești tu la căpșuni și astea sunt surorile tale la birouri”. Și zic: „Aoleu, mamă, ce rușine”. Da fiu-meu: „Hai, lasă, nu te preocupa”.

– Sună urât, ca și cum am face ceva josnic.

– Pe internet, când angajează, mai pune și poze cu mamaia cu basma pe cap. Nu mă pune pe mine, pune o femeie bătrână.

– Și au fost la căpșuni și persoane care sunt studente.

– Fraza și concepția de „căpșunari” sună urât.

– E faptul cum tratează situația de „căpșunar” și cum o bagă în seriale și în glume proaste, cu Bendeac. Dacă te uiți la ăsta, Las Fierbinți, are faze în serialele lor în care ne tratează ca și cum am face ceva umilitor. Dar mie nu mi se pare umilitor. Ce facem? Culegem căpșuni ca și cum am culege mere, pere.

– Da la ăia care culeg ciuperci cum le zice? Ciupercari? – Și ăia care fac un scenariu sunt oameni deștepți, nu? Dacă ăla face o glumă în serial să râdă de căpșunari, atunci percepția mea e că toți râd și glumesc așa.

 

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy