Spania. Mii de români, la căpșuni. Primar: „Dacă se vor întoarce în țara lor, trebuie să găsim soluții”

Foto ILUSTRATIV
Foto ILUSTRATIV

Carmelo Romero e primar de 25 de ani în Palos de la Frontera, un sat din provincia Huelva unde mii de români lucrează la căpșuni. Oficial, în jur de 2.000 de români trăiesc aici, dar în realitate, numărul lor e mai mare: mulți sunt înregistrați în alte provincii sau vin în Spania doar în timpul campaniei de cules.

Romero, 62 de ani, e deputat și președinte al Partidului Popular în Palos de la Frontera. Cunoaște bine românii de la el din sat: îi calcă pragul cu diverse probleme care se cer rezolvate de autorități. Le știe ofurile, le cunoaște istoria de mai bine de 20 de ani pe pământ spaniol, știe cât sunt de muncitori și ce ar însemna pentru agricultura din Spania întoarcerea lor acasă, în România.

„Eu sunt primar de 25 de ani și estimez că primii români au început să vină la culesul căpșunilor acum vreo 20-21 de ani. Înaintea lor au fost polonezii, care erau majoritatea femei. După ce comunitatea polonă s-a stabilit (în Palos de la Frontera), au venit românii”, a spus el, potrivit Libertatea.

„Dacă se întâmplă vreun abuz, și probabil că s-au întâmplat, merg (n.r. - românii) – via sindicat – la judecătorie, la autoritățile competente. Agricultorii sunt suficient de conștienți ei înșiși de riscuri: Autoritatea pentru Protecția Muncii îi amendează, îi penalizează de fiecare dată când încalcă legea, când nu îndeplinesc regulile. Dar vă dau un exemplu de anul trecut. Eu sunt deputat în Congres și, anul trecut, un deputat din partidul Izquierda Xunida (Stânga Unită, coaliție politică din care fac parte șapte organizații de stânga și extremă stânga – n.r.), domnul Cañamero (Diego Cañamero Valle – n.r.), care a venit de multe ori pe aici, prin Palos și prin alte localități unde se culeg căpșuni, a denunțat de la tribuna Congresului cazuri de abuzuri sexuale în Almonte, unde lucrează muncitoare marocane. S-a mediatizat totul atunci; a fost un ”boom”, o lovitură împotriva fermierilor din provincia Huelva. A intervenit justiția, care a stabilit că a fost o minciună și că nu au existat cazuri de abuz. Cine îi spală acum acestui fermier imaginea mânjită de acest deputat – lui și celorlalți fermieri care s-au simțit acuzați? Trebuie să fim prudenți. Eu sunt conștient că poate există chiar și aici, în Palos, unde sunt două-trei sute de fermieri profesioniști, doi, trei oameni care poate comit astfel de abuzuri, care încalcă legea. Dar pentru asta există mecanisme care să-i pedepsească sau să-i oblige să respecte legea. Restul de 99% sunt conștienți că trebuie să respecte legile și le respectă”, a adăugat primarul.

 

„Ne adaptăm în funcție de cum merg lucrurile”

 

Întrebat ce s-ar fi întâmplat cu câmpurile de căpșuni, dacă nu veneau românii și cu cine ar fi lucrat pământul fermierii spanioli, Carmelo Romero spune: „Uite, o să-ți povestesc cum a fost mai demult. Îmi amintesc că, atunci când eram copil, mergeam să culeg căpșuni pe terenul bunicului meu. Mergeam călare pe măgar la câmp și plângeam că vreau să mă duc să culeg căpșuni. După aceea au început să vină muncitori din Sierra de Huelva, din diferite sate de acolo, apoi au venit din zona Sevillei, din Alcalá del Valle și din Cadiz. Mulți dintre ei s-au căsătorit și au rămas aici. Exact ce fac acum românii, care se căsătoresc cu spanioli de aici.

Apoi am început să aducem femeile din Polonia; multe au rămas aici și acum avem o importantă comunitate polonă. Apoi au venit marocanii, apoi negri din Africa Subsahariană – negri care vin pe mare cu bărci și vin ilegal, asta e. Apoi, românii în număr mare. Cum am spus înainte, am făcut contracte în țara de origine cu românii – au venit, așadar, în valuri. Toți aceștia au rămas aici.

Astăzi avem o comunitate multietnică (în Palos de la Frontera). Dacă României – Doamne ajută! – o să înceapă să-i meargă mai bine, iar românii de aici și din Germania și de aiurea nu mai trebuie să muncească afară și se vor întoarce în țara lor, va trebui să găsim altă soluție. Unde? Nu știu! În Algeria, Nigeria, Gambia, în alte țări. De altfel, am avut la un moment dat o convenție între state, Spania și Columbia. Și am avut la un moment dat o mare colonie (mică, de fapt, nu mare) de columbieni aici, în Spania. Acum, practic, nu mai există această comunitate. Ne adaptăm în funcție de cum merg lucrurile, de necesități. Românii au venit la cules de căpșuni, dar acum mulți sunt în alte sectoare, în construcții, în alte domenii”.

 

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy