Doi frați români au murit după ce și-au lăsat părinții la muncă în Germania și se întorceau în România
21 Februarie 2026
O badantă de 60 de ani este cercetată penal după ce ar fi profitat de starea gravă a unei bătrâne incapabile să-și gestioneze singură bunurile și deciziile, pentru a o face să semneze un testament.
Cu acel document, suspecta a ajuns proprietara a două imobile și a unei sume de 20.000 de euro din contul victimei.
Potrivit procurorilor, femeia ar fi avut un rol de badantă care s-a apropiat de bătrână și ar fi obținut semnătura acesteia pe un așa-zis testament olograf. Documentul nu ar fi fost scris de mână de bătrână, așa cum cere legea, ci de o altă persoană. În baza acestui act, suspecta a devenit moștenitoare universală și a intrat în posesia a două imobile situate într-o zonă turistică din provincia L'Aquila, precum și a banilor din contul bancar.
Sechestru pe bunuri și pe contul bancar
Cazul se află în faza inițială a anchetei, dar a dus deja la măsuri concrete. Procurorul din Sulmona a cerut sechestru preventiv asupra imobilelor și asupra contului bancar, cerere admisă de judecător. Infracțiunea vizată este „profitarea de incapacitatea unei persoane”, faptă gravă în legislația italiană, mai ales când este vorba despre persoane vulnerabile.
Bătrâna, originară dintr-o localitate mică din provincia Chieti, decedase între timp la vârsta de 85 de ani. Ea se afla sub regim de administrare de sprijin, decis de instanță, tocmai pentru că nu mai avea capacitatea de a-și gestiona interesele personale și patrimoniale. Mai mult, judecătorul tutelar stabilise explicit că nu putea dispune prin testament.
În ultimii ani, femeia fusese internată într-o unitate medicală. Potrivit anchetei, presupusa badantă nu a vizitat-o niciodată acolo și nu era cunoscută nici de familie, nici de administratorul de sprijin.
Totul a pornit de la sesizarea surorii bătrânei, care a descoperit existența testamentului redactat după numirea administratorului de sprijin. Documentul o desemna pe femeia de 60 de ani drept unică moștenitoare. Anchetatorii consideră că semnătura a fost obținută prin înșelăciune, într-un moment în care victima nu mai putea înțelege ce semnează.
Procurorii susțin că actul conținea „ultime voințe” care nu aparțineau, în realitate, bătrânei, dar care au fost suficiente pentru a transfera proprietăți și bani. Ancheta trebuie să stabilească modul în care suspecta a ajuns atât de aproape de victimă și cine a redactat, în fapt, testamentul.
