Modulul de aselenizare al sondei sovietice Kosmos 482, lansat în 1972 într-o misiune eșuată către planeta Venus, este așteptat să reintre în atmosfera Pământului în mod necontrolat în jurul datei de 10 mai 2025, conform celor mai recente estimări realizate de stația de urmărire SatTrackCam din Leiden, Olanda.
Analiza traiectoriei efectuate cu ajutorul software-ului TUDAT – un instrument de astrodinamică open-source dezvoltat la Universitatea Tehnică din Delft – indică o reintrare estimată între 10 și 11 mai, cu o marjă de eroare de ±2,8 zile, însă momentul exact ar putea fi influențat de evoluția activității solare din următoarele săptămâni. În acest context, predicția locului de impact rămâne incertă, dar orbita înclinată la 51,7 grade sugerează că modulul ar putea cădea oriunde între latitudinile 52°N și 52°S – zonă ce include vaste regiuni din Asia, America, Australia, Africa și Europa, scrie publicația italiană Fanpage.
Care sunt riscurile pentru populație
Obiectul aflat pe orbită, cu o masă estimată de puțin sub 500 de kilograme și un diametru de aproximativ un metru, este considerat a fi modulul de coborâre propriu-zis – componenta finală a sondei Kosmos 482 destinată să pătrundă în atmosfera densă a planetei Venus. Acesta a fost proiectat să reziste temperaturilor extreme (peste 450°C), fiind prevăzut cu o carcasă protectoare care, în cazul unei aterizări pe Venus, s-ar fi desprins pentru a permite deschiderea unei parașute de 2,5 metri pătrați. Cu toate acestea, după mai bine de 50 de ani în spațiu, specialiștii consideră improbabil ca sistemul de parașute să mai funcționeze, ceea ce înseamnă că modulul ar putea ajunge pe suprafața Pământului intact, fără o frânare suplimentară.
Potrivit lui Marco Langbroek, analist în cadrul SatTrackCam și profesor la Facultatea de Inginerie Aerospațială din Delft, riscurile pentru populație nu sunt deosebit de mari, dar nici complet neglijabile – fiind comparabile cu cele ale unui impact meteoritic. Viteza de impact, în cazul în care modulul nu se fragmentează în atmosferă, este estimată între 65 și 70 de metri pe secundă (aproximativ 242 km/h), ceea ce ar putea permite obiectului să lovească solul într-o singură bucată.
Kosmos 482 a fost lansată în spațiu de fosta Uniune Sovietică în 1972
Kosmos 482 (sau Cosmos 482, în denumirea internațională) a fost lansată de fosta Uniune Sovietică pe 31 martie 1972, ca parte a programului Venera de explorare a planetei Venus. Din cauza unei defecțiuni în funcționarea treptei superioare a rachetei Molniya, sonda nu a reușit să părăsească orbita joasă a Pământului și s-a separat în patru fragmente: două dintre acestea s-au dezintegrat rapid deasupra Noii Zeelande, în timp ce celelalte două – presupusa sarcină utilă și treapta superioară Molniya Block L – au rămas pe orbită. Blocul L a reintrat în atmosferă în 1983, iar ceea ce se consideră a fi modulul de aterizare (identificat sub denumirea 1972-023E) a rămas activ pe orbită până în prezent.
Reintrarea acestui modul este diferită de cele ale altor obiecte spațiale căzute recent pe Pământ, cum ar fi satelitul ERS-2 al Agenției Spațiale Europene, care s-a dezintegrat complet în februarie 2024, sau sateliții NASA RHESSI și ERBS, care au reintrat în atmosferă în 2023. Durabilitatea ridicată a modulului Kosmos 482 îl transformă într-un caz aparte, iar orbita sa de 52 de grade, care traversează atât emisfera nordică, cât și cea sudică, crește gradul de incertitudine privind locul unde ar putea cădea.
Deși cea mai mare parte a suprafeței Terrei este acoperită de oceane – ceea ce reduce semnificativ riscul ca modulul să atingă zone locuite – natura imprevizibilă a reintrării, rezistența termică a modulului și vârsta sa îndelungată îl transformă într-un obiect de interes major pentru comunitatea internațională de experți în siguranță spațială și pentru agențiile guvernamentale implicate în monitorizarea deșeurilor orbitale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
