Retrospectivă 2021: De la primul film românesc nominalizat la Oscar, la benzina de 7 lei. Cum a fost pentru români anul care tocmai se încheie

Liviu Ludovic / 31 dec 2021, 17:20 Salveaza PDF Comentarii

Anul 2021 a fost al doilea în care lumea a fost marcată de pandemie, însă apariția vaccinurilor și măsurile sanitare au făcut posibilă o întoarcere la o oarecare normalitate. În prag de 2022, trecem în revista cele mai importante evenimente din anul ce tocmai se încheie, împărțite pe domenii de activitate. 

Retrospectiva anului 2021 ne arată ca anul care tocmai se încheie a fost un an special, cu suișuri și coborâșuri. 

Naționala de fotbal a României, un nou eșec

 

Anul 2021 în fotbalul românesc a fost marcat de eşecul primei reprezentative din calificările pentru CM 2022 din Qatar, aceasta fiind a şasea ediţie consecutivă a Cupei Mondiale la care România nu participă după Coreea de Sud/Japonia 2002, Germania 2006, Africa de Sud 2010, Brazilia 2014 şi Rusia 2018.

Condusă de selecţionerul Mirel Rădoi, echipa naţională a făcut parte din Grupa J a preliminariilor CM 2022 alături de selecţionatele Germaniei, Macedoniei de Nord, Armeniei, Islandei şi Liechtensteinului. În cele zece partide disputate, România a înregistrat 5 victorii (3-2 cu Macedonia de Nord acasă, 2-0 cu Islanda în deplasare, 2-0 cu Liechtenstein acasă, 1-0 cu Armenia acasă şi 2-0 cu Liechtenstein în deplasare), 2 egaluri (0-0 cu Macedonia de Nord în deplasare şi 0-0 cu Islanda acasă) şi 3 înfrângeri (0-1 cu Germania acasă, 2-3 cu Armenia în deplasare şi 1-2 cu Germania în deplasare).

Ivan Patzaichin, cea mai mare pierdere a sportului românesc

 

Cea mai mare pierdere a sportului românesc în 2021 este cea a fostului campion olimpic Ivan Patzaichin, care s-a stins pe 5 septembrie, la 71 de ani.

Fotbalul românesc i-a pierdut în acest an pe reputaţii tehnicieni Cornel Drăguşin şi Gheorghe Staicu, dar şi alte figuri importante, precum Camil Oprişan, Remus Câmpeanu, Bebe Năsturescu sau Paul Popovici.

Bogdan Macovei, fost antrenor al naţionalei feminine de handal, a decedat în ianuarie, la doar 67 de ani. Şi scrima românească a suferit pierderi, rămânând fără tehnicianul Costică Bărăgan şi fără fosta floretistă Ileana Gyulai Ienei.

Baschetul a rămas fără Anton Netolitzchi, Ioan Ionescu şi Paul Visner, iar ciclismul fără legendarii Ludovic Zanoni şi Walter Ziegler.

Pierderile sportului cu balonul oval din România au fost şi ele semnificative, pe rând au plecat dintre noi Alexandru Teofilovici, Constantin ''Titi'' Udrea, Ioan Teodorescu şi Petre Florescu.

Marian Drăgulescu şi Larisa Iordache, două pierderi grele pentru gimnastica românească

 

Carmencita Constantin, preşedinta Federaţiei Române de Gimnastică, a declarat că Marian Drăgulescu şi Larisa Iordache, retraşi din activitate la finalul acestui an, reprezintă două pierderi greu de înlocuit pentru gimnastica românească.

"Pentru gimnastica românească 2021 a fost un an complex, cu foarte multă muncă pe toate palierele, cu o atmosferă pozitivă pentru reconstrucţie şi cu rezultate atât cât s-au putut obţine. Într-adevăr, am avut în acest an şi două retrageri, una dintre ele a lui Marian, care era de aşteptat, pentru că totuşi el are 41 de ani. El se mai retrăsese, dar acum corpul lui îi cere acest lucru înaintea minţii. El este un sportiv de excepţie, sunt convinsă că nu se va mai naşte curând un alt Marian Drăgulescu. Este un talent foarte greu de egalat vreodată. În ceea ce o priveşte pe Larisa Iordache, nu aş putea spune că era de aşteptat să se retragă, dar dacă punem în balanţă toată această suită de accidentări cu care s-a confruntat... atunci ne dăm seama că până şi pentru un om normal este greu să treacă prin momentele prin care a trecut ea. Iar Larisa este un om pe umerii căreia a fost o ţintă olimpică pe care aşteptat-o o ţară întreagă. Deci nu vorbim de federaţie, de antrenori, vorbim de toată lumea care s-a uitat şi a urmărit-o cu sufletul la gură la Tokyo. Sunt două pierderi greu de înlocuit pentru gimnastica românească. Marian şi Larisa sunt doi sportivi cu palmares pentru a căror înlocuire avem mult de muncit", a afirmat preşedinta FRG.

Sănătate: Număr mare de infectări, decese şi 4 miniştri la Sănătate

 

2021, al doilea an al pandemiei de COVID, a adus în România şi mai multe persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, cazuri grave internate la terapie intensivă şi multe decese. Sistemul sanitar românesc aproape s-a sufocat în valul 4 al epidemiei, paturile ATI fiind în multe zile la limita maximă.

Dacă la sfârşitul anului trecut, pe teritoriul României erau confirmate peste 600.000 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar peste 15.000 au murit, anul acesta se încheie cu peste 1,8 milioane de cazuri de infectare şi peste 58.500 de decese.

Campania naţională de vaccinare, începută pe 27 decembrie 2020, nu a adus, într-un an de zile, decât 7,7 milioane de români imunizaţi anti-COVID cu schemă completă, adică sub aşteptările autorităţilor care îşi propuneau imunizare colectivă până la mijlocul anului pentru a mai reduce din numărul cazurilor grave.

Cea mai neagră zi de la începutul pandemiei de COVID în România a fost pe 2 noiembrie. Atunci, Grupul de Comunicare Strategică anunţa că au fost raportate, într-un interval de 24 de ore, 591 de decese din cauza virusului SARS-CoV-2. Recordul negativ anterior fusese înregistrat pe 19 octombrie, când au fost raportate 574 de decese.

În anul tuturor acestor tragedii, România a avut patru miniştri ai Sănătăţii - Vlad Voiculescu (USR), Ioana Mihăilă (USR), Attila Cseke (UDMR, interimar) şi Alexandru Rafila (PSD - de la sfârşitul lunii noiembrie).

 

Retrospectiva 2021 în Transporturi: 30 de kilometri de Autostrăzi, calea ferată la pământ

 

Anul 2021 a adus în jur de 30 de kilometri reţelei de autostrăzi din România, dar şi câteva inaugurări de centuri ocolitoare care au fost începute cu ceva timp în urmă. 2021 este un an în care s-au inaugurat printre cei mai puţini kilometri de autostradă, la ora actuală, în România, autostrăzile însumând 947,6 kilometri.

Astfel, la 30 noiembrie, ultimul lot al Autostrăzii Sebeş-Turda, lotul 2, în lungime de 24,25 kilometri, între Alba Iulia şi Aiud, a fost deschis circulaţiei rutiere, cu restricţii, după şapte ani de la începerea lucrărilor şi cu cinci ani întârziere faţă de termenul avansat iniţial. De asemenea, inaugurarea lotului 2 a venit după trei ani de la deschiderea loturilor 3 şi 4 şi după un an faţă de lotul 1.

Practic, se poate circula integral pe Autostrada Sebeş-Turda, care ar fi trebuit, potrivit planurilor iniţiale, să fie finalizată în 2016, însă, din cauza unor alunecări de teren în zona localităţii Oiejdea, traficul a fost restricţionat în zonă, pe o distanţă de 1,5 kilometri, pe o bandă pe sens, până în primăvara anului 2022 (lunile aprilie-mai). Potrivit Ministerului Transporturilor, pe acest sector se va circula în ambele sensuri, dar pe o singură cale, în regim de drum naţional, cu limitarea vitezei la 60 km/h. Pe restul lotului 2, limitarea este la 100 de km/h.

Tot din 30 noiembrie, se poate circula integral pe întreg lotul 1, unde pe 3 decembrie 2020 au fost deschişi traficului primii 14,8 din cei 17 kilometri, precum şi pe circa 2 kilometri de pe lotul 3 de la joncţiunea cu lotul 2.

O altă inaugurare a vizat în 2021 lotul Târgu Mureş-Ungheni din Autostrada Transilvania, care a fost dat în circulaţie pe 6 decembrie, mai devreme cu două luni. Odată cu deschiderea autostrăzii Târgu Mureş - Ungheni, municipiul Târgu Mureş are asigurată o legătură rutieră modernă cu Câmpia Turzii, Cluj Napoca, Sebeş şi Alba Iulia, dar şi cu frontiera de vest a României, ceea ce va scurta timpii de deplasare şi va creşte gradul de siguranţă rutieră.

Litrul de carburant a ajuns la 7 lei pe litru

 

Preţul carburanţilor clasici a ajuns în acest an la recorduri istorice, depăşind 7 lei pe litru, ca urmare a cotaţiilor mari ale petrolului. În acelaşi timp, românii au descoperit că maşinile electrice sunt mai ieftin de întreţinut şi de utilizat, mai ales în traficul aglomerat din oraşele mari. În faţa acestei noi realităţi, companiile petroliere îşi dotează benzinăriile cu staţii electrice de încărcare.

La începutul acestui an, economiile statelor din toată lumea erau în revenire postpandemie, iar preţul petrolului se afla în creştere, de la minimul înregistrat în 2020 (cotaţiile au fost chiar negative în primăvara anului 2020). Astfel, în ianuarie 2021, preţul petrolului era de circa 54 de dolari pe baril. Însă, pe măsură ce consumul a evoluat, a crescut şi preţul, iar barilul a ajuns, în toamna acestui an, la cel mai mare nivel din 2014 încoace, ca urmare a cererii crescute de produse energetice, depăşind 80 de dolari pe baril în octombrie. În aceeaşi perioadă a anului precedent, petrolul costa 40 de dolari pe baril.

În România, acest lucru s-a simţit din plin la pompă. Preţul benzinei premium a depăşit 7 lei pe litru la pompă, cu 40% mai mult decât anul trecut, când un litru de carburant costa sub 5 lei, potrivit datelor din Monitorul Preţurilor la carburanţi, aplicaţie realizată de Consiliul Concurenţei.

Agricultura românească în 2021: între producții record și criza energetică

 

Sectorul agricol a avut în 2021 una dintre cele mai bune evoluţii de la aderarea României la Uniunea Europeană, însă a fost şi un domeniu care s-a confruntat cu probleme majore legate de majorarea preţurilor la inputuri, gaze şi energie, decapitalizarea fermierilor şi de lipsa unor măsuri concrete pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Dacă anul trecut valoarea adăugată brută în agricultură s-a redus cu 16,2%, pentru acest an estimările autorităţilor indică un avans de 20,3%, faţă de 2020, iar contribuţia agriculturii la PIB este estimată la 4,4%. Cu toate aceste recorduri, România continuă să importe alimente şi să îşi adâncească deficitul în comerţul cu produse agroalimentare.

Pesta porcină africană a continuat să facă ravagii în industria creşterii porcului din România, iar fără măsuri concrete pentru stoparea răspândirii acestei boli, abia dacă mai poate asigura 20% din consumul intern de carne de porc.

Producţia de cereale a României a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent. În statisticile Uniunii Europene şi ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene pentru anul 2021, România figurează cu o producţie estimată la 28 de milioane de tone. Deşi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) nu a făcut încă publice datele finale ale producţiilor obţinute în 2021, pentru prima parte a anului a anunţat o recoltă de cereale păioase de peste 15 milioane de tone, grâul şi orzul înregistrând anul acesta cifre-record, de 11,4 milioane de tone, respectiv 1,9 milioane de tone.

Turismul, între volatilitatea restricţiilor, eliminarea voucherelor de vacanţă şi pierderea forţei de muncă

 

Turismul a continuat să funcţioneze în 2021 în contextul restricţiilor impuse de autorităţi pentru limitarea pandemiei. Anularea voucherelor de vacanţă a fost resimţită de operatorii turistici, iar sectorul a trebuit să facă faţă unui al doilea an consecutiv de pierdere a forţei de muncă. Totuşi, încasările în turism au crescut faţă de primul an de pandemie.

Retrospectivă 2021: Radu Jude, Ursul de Aur la Berlinală; ''colectiv'', primul film românesc nominalizat la Oscar

 

Anul 2021 a marcat o serie de succese importante pentru cinematografia română, ale cărei merite au fost recompensate cu Ursul de Aur pentru cel mai bun film la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, acordat peliculei "Babardeală cu bucluc sau porno balamuc", în regia lui Radu Jude, cu două nominalizări la premiile Oscar, în categoriile ''cel mai bun documentar" şi "cel mai bun lungmetraj internaţional" pentru documentarul ''colectiv'', regizat de Alexander Nanau, care a devenit primul film românesc nominalizat la prestigioasele trofee, şi continuând cu recompense şi prezenţe româneşti în cele mai importante festivaluri ale anului - Cannes, Veneţia, San Sebastian.

Economia românească pe valurile pandemiei

 

România este pe cale să închidă anul cu un avans ale economiei în jurul valorii de 7%, un ritm nesperat de creatorii bugetului pe 2021, care au calculat proiectul pe o creştere a PIB de 4,3%.

Cifrele sunt determinate de o dezmorţire a consumului privat şi de un avans al investiţiilor în special din fonduri publice însă trebuie avut în vedere faptul că datele se raportează la 2020, un an "închis" temporar în urma pandemiei de coronavirus. Practic, avântul economic vine după un 2020 în care economia s-a contractat cu 3,7% potrivit ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Ţara scapă cu faţa curată şi în faţa agenţiilor de evaluare financiară, care au păstrat România în clubul statelor recomandate pentru investiţii.

2021, anul în care preţul energiei a crescut de 10 ori

 

Anul 2021 a adus recorduri nemaivăzute pe piaţa de energie, cu preţuri mai mari de peste 10 ori faţă de anul trecut în toată Europa, România fiind una dintre cele mai afectate ţări, având o putere de cumpărare mult mai mică. Din păcate, nimeni nu ştie cu exactitate dacă scumpirile se vor opri sau vor continua şi anul viitor.

Anul a debutat pe piaţa energiei cu liberalizarea totală a pieţei. De fapt reliberalizarea, pentru că piaţa mai fusese odată dereglementată în 2018. La acea dată, toate au fost bune şi frumoase, pentru că preţurile erau mici şi lumea ori s-a bucurat, ori nici măcar n-a băgat de seamă. În 2021, însă, pe fondul revenirii economice postpandemie, liberalizarea pieţei de energie s-a suprapus cu creşterea preţurilor pe pieţele angro.

În plus, nici comunicarea publică nu a fost eficientă. Lumea s-a trezit în pragul Sărbătorilor de iarnă de anul trecut că piaţa se liberalizează practic de mâine şi puţini ştiau ce e de făcut. Cei care au doreau să rămână cu vechile contracte au primit denumirea de consumatori în serviciul universal şi preţul lor a crescut cu până la 20% la 1 ianuarie 2021, iar cei care doreau să semneze noi contracte pe piaţa liberă aveau la dispoziţie zeci de oferte şi nu ştiau ce să aleagă.

Până s-a lămurit lumea, a durat câteva luni şi, în haosul creat atunci, mulţi consumatori s-au îndreptat către furnizorii cu oferte foarte mici. Aceştia au fost sufocaţi de cererea neaşteptat de mare într-un interval mic de timp, iar Autoritatea de Reglementare (ANRE) a amendat aproape toate companiile din piaţă pentru nerespectarea termenelor.

Cu toate aceste sincope, piaţa s-a calmat încet-încet şi a ajuns la mijlocul anului într-o situaţie destul de bună, când peste jumătate din consumatori aveau deja contracte în piaţa liberă.

[citeste si]

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy