Recolta sparanghelului tocmai s-a încheiat în Germania, iar căpșunile și viile urmează să fie culese. Aceste activități sezoniere se bazează în mare parte pe forța de muncă din estul Europei, în special din România. Datele Oficiului Federal de Statistică arată că doar în Bavaria, în 2023, peste 40.000 de lucrători sezonieri au fost angajați în agricultură. Mulți dintre aceștia sunt români care, an de an, lasă în urmă familiile din țară pentru a munci câteva luni în Germania, în condiții adesea dificile, dar motivați de un salariu minim garantat care le asigură un venit superior celui din România.
Propunerea care amenință veniturile muncitorilor români
Joachim Rukwied, președintele Asociației Fermierilor Germani, propune ca lucrătorii sezonieri să fie plătiți cu doar 80% din salariul minim, invocând presiunile economice pe care le-ar aduce o eventuală majorare la 15 euro pe oră. „Concurăm cu fermieri din sudul și estul Europei, unde costurile sunt mult mai mici”, spune Rukwied, adăugând că fără o astfel de derogare, multe ferme riscă să închidă porțile.
În prezent, salariul minim în Germania este de 12,82 euro brut pe oră, valabil din 1 ianuarie 2025 pentru toți lucrătorii, inclusiv sezonierii. Pentru românii care vin la muncă în agricultură, acest salariu reprezintă o speranță – nu doar pentru câștiguri decente, ci și pentru o formă de protecție socială. Eliminarea acestui drept i-ar readuce într-o zonă gri a exploatării muncii ieftine.
Ministrul federal al Agriculturii, Alois Rainer (CSU), a declarat că ia în considerare legalitatea unei astfel de excepții: „Experții mei analizează dacă există o bază juridică solidă pentru excluderea sezonierilor de la plata salariului minim.” Argumentul său: fermele care angajează masiv lucrători riscă să nu mai poată susține financiar costurile salariale, iar majorările ar trebui echilibrate cu realitatea din teren.
O excepție legală greu de aplicat
Totuși, o astfel de măsură ar necesita o modificare a Legii privind salariul minim – o lege care până acum a fost un pilon important al protecției muncii în Germania. Excepții există, dar sunt limitate și bine definite: stagiari, practicanți pentru perioade scurte, voluntari sau șomeri de lungă durată în primele luni de angajare. Sezonierii, în schimb, sunt lucrători cu contracte clare și drepturi egale, chiar dacă pe durate scurte (maximum 90 de zile în decurs de 180 de zile).
Fermierii bavarezi spun că 60% din costurile de producție la legumele proaspete sunt reprezentate de forța de muncă. O majorare a salariului minim ar putea crește automat și prețurile la raft, avertizează aceștia. Germania, spun ei, are deja unul dintre cele mai ridicate salarii minime din UE – comparativ cu 6-8 euro în sudul Europei sau chiar 4 euro în țări precum Bulgaria sau Ungaria.
Dar, într-o economie europeană care se dorește unitară și dreaptă, scăderea salariului minim pentru muncitorii sezonieri – în special cei străini – poate fi percepută drept o discriminare. Nu doar că i-ar vulnerabiliza pe românii care muncesc acolo, ci ar întări imaginea unui sistem în care unii lucrători au mai puține drepturi doar pentru că sunt temporari sau „veniți din Est”.
Pentru mii de români care plănuiesc să revină în Germania, incertitudinea planează. Dacă propunerea Asociației Fermierilor va fi adoptată, aceștia ar putea câștiga cu 20% mai puțin decât restul angajaților din Germania, în timp ce cheltuielile cu cazarea, transportul și alimentele rămân la fel sau cresc.
Este încă o dovadă că muncitorii români din străinătate, în ciuda contribuției lor masive la economiile occidentale, rămân vulnerabili în fața intereselor economice locale. Într-o Europă care se vrea a solidarității, munca sezonieră devine o piatră de încercare pentru valorile comune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
