A început procesul în cazul Danei Leonte, românca ucisă în urmă cu șapte ani la Malaga. Fostul partener e acuzat de crimă
03 Noiembrie 2026
O cercetătoare româncă din Marea Britanie a analizat 2.750 de cazuri de trafic de persoane identificate oficial din România. Denisa Elya Valentina Stîncanu spune că a făcut această cercetare ca un gest de recunoștință pentru România și speră ca rezultatele să fie folosite de autorități.
Opt din zece victime ale traficului de persoane identificate de autoritățile române între 2016 și 2023 au fost exploatate sexual, iar aproape toate sunt femei, arată un studiu realizat de Denisa Elya Valentina Stîncanu, absolventă MPhil la University College London (UCL).
Lucrarea își propune să umple un gol important: deși România este considerată una dintre principalele țări de origine și de tranzit pentru traficul de persoane din Europa, cele mai multe cercetări de până acum au fost doar descriptive și au arătat prea puțin despre modul în care se leagă între ele metodele de recrutare, tipurile de exploatare și profilul victimelor.
Denisa Elya Valentina Stîncanu a analizat datele oficiale ale Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ca parte din MPhil în Securitate și Științe ale Criminalității, depusă în septembrie 2025. Din cele 5.545 de cazuri din baza de date publică, ea a păstrat 2.750, după ce a eliminat în total 2.795 de cazuri, printre care tentativele, anul 2015 (date incomplete), înregistrările cu informații lipsă, precum și cazurile de cerșetorie forțată (300 de cazuri) și furt forțat/infracționalitate (63 de cazuri), excluse din cauza numărului insuficient pentru o analiză separată. Spre deosebire de studiile anterioare, autoarea a folosit analize statistice bivariate și de regresie, pentru a testa asocierile dintre variabile.
Vârsta mediană a victimelor exploatării sexuale este de 18 ani
Sistemele sunt predispuse să identifice femeile exploatate sexual, în timp ce bărbații exploatați prin muncă rămân subraportați. Potrivit studiului, 2.220 de cazuri identificate (aproximativ 81%) au vizat exploatarea sexuală, iar 530 (aproximativ 19%) exploatarea prin muncă. Diferențele de gen sunt mari: 95,5% dintre victimele exploatării sexuale înregistrate de autorități sunt femei, în timp ce 82,3% dintre cele exploatate prin muncă sunt bărbați. Cercetarea nuanțează însă aceste date, subliniind că ele reflectă mai degrabă prioritățile instituționale și capacitățile de identificare ale statului, nu neapărat realitatea absolută a fenomenului. Femeile sunt suprareprezentate în rândul victimelor raportate ale traficului, în timp ce victimele de sex masculin sunt mult mai greu de identificat și mai puțin predispuse să caute ajutor, adesea din cauza stereotipurilor de gen persistente și a neglijării sistemice.
Și vârsta diferă semnificativ. Vârsta mediană a victimelor exploatării sexuale este de 18 ani, față de 30 de ani în cazul exploatării prin muncă. Victimele exploatării prin muncă provin mai ales din mediul rural (71%) și au, în general, un nivel de educație mai scăzut. În cazul exploatării sexuale, proporția este aproape egală: 51% din rural și 49% din urban, deși modelul statistic arată că victimele din urban au o probabilitate de peste trei ori mai mare să fie exploatate sexual decât cele din rural.
Metoda "Loverboy". Recrutarea s-a mutat online
Recrutarea s-a mutat parțial online. Contactul direct rămâne cea mai frecventă metodă de recrutare (78,6% din cazuri), de regulă prin cunoscuți sau prieteni. Ponderea lui a scăzut însă de la peste 90% în perioada 2016–2019 la 46,8% în 2022. Autoarea leagă schimbarea de pandemia de COVID-19, sugerând că restricțiile de circulație ar fi mutat o parte din recrutare în spațiul digital. Victimele recrutate online sunt cele mai tinere, cu o vârstă mediană de 16 ani. Metoda „loverboy”, în care traficantul simulează o relație sentimentală, apare în date abia din 2021, dar a ajuns la 38,5% din cazuri în 2022. A fost folosită aproape exclusiv împotriva femeilor (99,3%) și a fost asociată, în toate cazurile, cu exploatarea sexuală.
Ce pot schimba aceste rezultate?
Legăturile identificate între strategiile de recrutare, tipurile de exploatare și vulnerabilitățile socio-demografice pot informa campaniile de prevenire, pot îmbunătăți procedurile de identificare a victimelor și pot ghida modul în care autoritățile române își alocă resursele. Organizațiile neguvernamentale și cele de sprijin pentru victime pot folosi concluziile pentru a-și adapta intervențiile la grupurile cele mai expuse, cum sunt populațiile din mediul rural sau tinerele vulnerabile la recrutarea prin manipulare emoțională.
Autoarea cere campanii mai bine țintite, nu simple avertismente generale, precum și mai multă atenție pentru bărbații din sectoare precum agricultura și construcțiile, care apar rar în statisticile oficiale. Impactul, susține teza, depășește granițele țării. Fiind considerată o țară de origine majoră, România face ca rezultatele să fie relevante pentru agențiile Uniunii Europene, pentru GRETA (grupul de experți al Consiliului Europei) și pentru serviciile din țările de destinație care încearcă să prevină exploatarea cetățenilor români.
Pe termen scurt, ele pot sprijini inițiativele actuale de conștientizare și de asistență a victimelor, iar pe termen lung pot contribui la o cultură a politicilor publice bazate pe date, în lupta împotriva traficului, atât în România, cât și în Europa. Din perspectivă academică, lucrarea demonstrează valoarea analizei cantitative sistematice aplicate datelor oficiale, o abordare utilă nu doar în criminologie, ci și în sociologie, studii de migrație și sănătate publică.
Limitele cercetării
Cercetătoarea avertizează că datele reflectă doar cazurile identificate de instituții, nu întregul fenomen. Formularele completate neuniform, posibilele dubluri și excluderea a 2.795 de cazuri pot influența rezultatele. De asemenea, instituțiile ar putea identifica mai ușor anumite profiluri, în special femeile exploatate sexual, ceea ce poate subestima exploatarea prin muncă și victimele de gen masculin. Rezultatele indică asocieri statistice, nu relații de cauzalitate.
Autoarea propune și standardizarea colectării datelor, inclusiv un manual de codificare, pe care ANITP nu îl are în prezent. Rezultatele preliminare au fost prezentate la conferința EUROCRIM 2023 de la Florența, iar concluziile finale au fost prezentate în septembrie 2026 la EUROCRIM 2026, la Varșovia.
Lucrarea poate fi accesată AICI.
"Mi-am dorit să fac această cercetare ca un gest de recunoștință pentru România"
Denisa Elya Valentina Stîncanu a explicat ce anume a determinat-o să realizeze o asemenea cercetare.
"În perioada în care am început cercetarea, eram foarte implicată în activități și proiecte pentru comunitatea românească din Regatul Unit. Luând acest lucru în considerare, mi s-a părut cel mai firesc lucru să duc această preocupare și în mediul academic, mai ales că traficul de persoane, în special cel legat de România, era o temă dezbătută în acea perioadă. Mi-am dorit să fac această cercetare ca un gest de recunoștință pentru România, țara în care m-am născut și în care am trăit până la vârsta de zece ani. Totodată, am vrut să aduc o contribuție în cercetarea internațională, convertind datele oficiale într-un format accesibil la nivel global și folosind terminologia standardizată din rapoarte și cercetări de specialitate. Așa cum am menționat și în concluziile cercetării, sper ca această lucrare să servească drept un punct de sprijin și un ajutor concret pentru ANITP și pentru ONG-urile care lucrează zilnic cu datele și oferă sprijin victimelor", a spus românca, în exclusivitate pentru ȘtiriDiaspora.
Întrebată cum pot fi folosite concluziile, cercetătoarea spune că lucrarea trage un semnal de alarmă și vine cu recomandări practice.
"Cred că aceste concluzii pot fi folosite direct de către ANITP, cu care am și împărtășit cercetarea mea, de organizațiile neguvernamentale, cercetători și instituții pentru a înțelege mai bine persoanele care au nevoie de ajutor, la care ajung efectiv autoritățile în identificarea victimelor și unde este nevoie reală de campanii mai țintite și de resurse suplimentare. Studiul oferă o perspectivă asupra contextului de migrație și a vulnerabilităților din România, fiind extrem de util atât publicului internațional, cât și celor care cunosc doar realitatea din diaspora. Nu în ultimul rând, lucrarea trage un semnal de alarmă și vine cu recomandări practice privind nevoia imperioasă de a îmbunătăți modul în care sunt colectate și centralizate datele oficiale, de la manualele de codificare și până la categoriile utilizate în sisteme", a mai spus Denisa Stîncanu.
