'În 2020, rata de creştere a populaţiei globale a scăzut sub 1% pe an pentru prima dată după 1950', se arată în raport. În ciuda diferenţelor regionale, John Wilmoth, directorul Diviziei pentru Populaţie a ONU, vede oportunităţi în această încetinire pentru ţările în curs de dezvoltare.
Dincolo de lupta împotriva sărăciei şi foametei, ar putea exista beneficii şi în privinţa educaţiei, deoarece mai puţini copii înseamnă o mai mare atenţie acordată fiecărui copil.
'Când dimensiunea medie a unei familii scade, devine posibil deopotrivă pentru familii şi societăţi să investească mai mult în fiecare copil şi să dezvolte calitatea educaţiei şi capitalul uman al populaţiei', a declarat Wilmoth pentru DPA.
În acelaşi timp, o rată a naşterilor mai scăzută înseamnă o populaţie mai îmbătrânită şi o proporţie mai mare de populaţie aflată la vârsta la care are nevoie de asistenţă. Acest lucru va fi afectat de asemenea de o creştere a speranţei de viaţă de la 72,8 în 2019 la 77,2 în 2050, estimează ONU.
Tot mai multe ţări cu venituri mari vor intra pe direcţia scăderii populaţiei, aşa cum se întâmplă deja cu Japonia. Pentru a menţine o rată stabilă de creştere, ţări precum Germania vor fi nevoite să se bazeze pe migraţie.
În ciuda încetinirii ritmului de creştere, ONU se aşteaptă ca populaţia globală să treacă de pragul de opt miliarde până la finalul anului, probabil în jurul datei de 15 noiembrie, potrivit Agerpres.
71 de milioane de oameni se confruntă cu sărăcia din cauza crizei globale
Criza globală a costului vieţii împinge în sărăcie extremă încă 71 de milioane de oameni din cele mai sărace ţări ale lumii, atenţionează un nou raport publicat joi de Programul ONU pentru dezvoltare (PNUD), citat de Reuters.
Creşterea drastică a preţurilor la o serie de bunuri esenţiale înregistrată în acest an se resimte deja în unele părţi din Africa subsahariană, Balcani şi Asia, a relevat o analiză realizată în 159 de ţări în curs de dezvoltare, subliniază administratorul PNUD, Achim Steiner.
În acest context, PNUD cere măsuri adaptate, cum sunt ajutoare financiare directe pentru cei mai vulnerabili şi extinderea Iniţiativei de suspendare a serviciului datoriei (DSSI) lansată de ţările bogate pentru a le ajuta pe cele sărace în timpul pandemiei de COVID-19.
Criza costului vieții exacerbează şi mai mult criza climatică
"Această criză a costului vieţii aruncă în sărăcie şi chiar foamete milioane de oameni, cu o viteză uluitoare, iar acest lucru sporeşte constant ameninţarea tulburărilor sociale", a insistat Steiner.
"Estimăm că actuala criză a costului vieţii a împins probabil peste 51 de milioane de oameni în sărăcie extremă, la 1,90 dolari pe zi, şi alte 20 de milioane la 3,20 dolari pe zi", totalul pe plan global ridicându-se la peste 1,7 miliarde de oameni, notează autorii raportului.
Instituţii ca ONU, Banca Mondială şi FMI folosesc în analizele lor mai multe "praguri ale sărăciei", unul pentru cele mai sărace ţări ale lumii, unde oamenii trăiesc cu 1,90 dolari pe zi sau mai puţin, altul de 3,20 dolari pentru economiile cu venituri medii inferioare şi unul de 5,50 dolari pentru ţările cu venituri medii superioare, menţionează Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
