Noul val de migrație în Ceuta, pentru 15 august, alimentat de rețelele de socializare

Ceuta migranti imigranti
Platformele de socializare au devenit principalul instrument de mobilizare pentru un posibil nou val de migrație ilegală către enclava spaniolă Ceuta.

Potrivit informațiilor apărute în presa spaniolă, pe TikTok, Instagram și în grupuri private de WhatsApp circulă apeluri care îi încurajează pe tinerii marocani să încerce traversarea frontierei în data de 15 august. Mesajele nu conțin doar îndemnuri motivaționale, ci și explicații detaliate despre rutele care pot fi folosite, metodele de evitare a controalelor și chiar recomandări privind echipamentul necesar pentru traversarea mării.

La doar câteva zile după afluxul masiv de migranți care a pus o presiune uriașă asupra autorităților spaniole din Ceuta, rețelele sociale par să pregătească un nou episod asemănător. Publicația spaniolă OkDiario susține că a identificat o amplă campanie online care promovează data de 15 august drept momentul unui nou val de încercări de trecere ilegală a frontierei dintre Maroc și teritoriul spaniol.

Deocamdată, autoritățile din Spania și Maroc nu au confirmat oficial existența unei astfel de operațiuni coordonate. Cu toate acestea, amploarea mesajelor distribuite pe platformele sociale și experiența ultimelor zile determină autoritățile să trateze situația cu maximă atenție.

Mesaje virale care promit că „totul va avea sens”

Pe TikTok și Instagram circulă de mai multe zile videoclipuri și postări care folosesc același slogan: „Pe 15 august, în ziua aceea, totul va avea sens.”

Mesajul apare în numeroase variante și este distribuit de conturi asociate unor utilizatori marocani. După primul contact pe platformele publice, persoanele interesate primesc invitații către grupuri private de WhatsApp, acolo unde discuțiile continuă într-un cadru mult mai greu de monitorizat. În aceste grupuri, participanții schimbă informații despre punctele de întâlnire, modalitățile de deplasare către zona de frontieră și strategiile considerate cele mai eficiente pentru traversarea graniței.

Potrivit publicației spaniole, organizarea nu se limitează la simple îndemnuri emoționale. Există indicații concrete despre orele potrivite pentru plecare, despre traseele recomandate și despre echipamentele care ar putea crește șansele unei traversări reușite.

Rețelele sociale, principalul instrument de mobilizare

Experiența ultimelor valuri de migrație arată că platformele digitale au schimbat complet modul în care astfel de acțiuni se organizează. În trecut, informațiile circulau prin intermediul rețelelor locale sau al traficanților de persoane. Astăzi, un simplu videoclip viral poate ajunge la sute de mii de utilizatori în doar câteva ore.

Algoritmii platformelor amplifică rapid conținutul care generează reacții puternice, iar mesajele se răspândesc cu o viteză impresionantă.

În cazul Ceutei, presa spaniolă afirmă că sunt folosite frecvent etichete precum: #MigrațieÎnSpania, #ContractDeMuncăÎnSpania

Aceste hashtaguri creează impresia că accesul în Spania este simplu și că oportunitățile de muncă îi așteaptă imediat pe cei care reușesc să treacă frontiera.

Ce înseamnă termenul „Haraga”

Un element central al acestor comunități online îl reprezintă termenul „Haraga”, foarte răspândit în nordul Africii. Cuvântul desemnează migranții care încearcă să intre ilegal în Uniunea Europeană și care, potrivit explicațiilor oferite de presa internațională, își distrug documentele de identitate înainte sau imediat după trecerea frontierei.

Scopul unei asemenea practici îl reprezintă îngreunarea procesului de identificare și, implicit, a repatrierii către țara de origine.

În jurul acestui termen s-a format o adevărată comunitate online. Profilurile dedicate subiectului publică experiențe personale, imagini cu persoane care au ajuns în Europa și numeroase mesaje care încearcă să îi convingă pe alții să urmeze același drum.

Potrivit informațiilor publicate de presa spaniolă, conținutul distribuit pe aceste conturi depășește cu mult nivelul unor simple încurajări.

Utilizatorii postează adevărate ghiduri practice despre traseele considerate mai puțin supravegheate; modalitățile de evitare a patrulelor; tehnici pentru traversarea pe mare; recomandări privind momentul potrivit pentru plecare; informații despre curenții marini și distanțele până la țărm.

Unele videoclipuri explică inclusiv cum trebuie folosite echipamentele de înot pentru a rezista mai multe ore în apă.

Acest tip de conținut ridică numeroase semne de întrebare în rândul autorităților, deoarece transformă platformele sociale într-un instrument logistic pentru organizarea migrației ilegale.

Vânzări de labe de înot, costume de neopren și veste de salvare

Un alt detaliu remarcat de jurnaliști îl reprezintă apariția unor numeroase anunțuri comerciale dedicate persoanelor care intenționează să ajungă în Ceuta.

Pe aceleași conturi sau în grupurile asociate apar oferte pentru labe de înot; costume de neopren; veste de salvare;
alte accesorii destinate traversării mării.

Astfel, platformele sociale nu mai reprezintă doar un spațiu de comunicare, ci și o piață unde se comercializează echipamente considerate utile pentru tentativa de trecere a frontierei.

Autoritățile analizează dacă există legături între comercianții care promovează aceste produse și persoanele care coordonează campaniile online.

Cursuri intensive de înot pentru tinerii marocani

Mai multe mărturii culese de presa internațională indică faptul că, în ultimele săptămâni, sute de tineri marocani au participat la cursuri intensive de înot. Scopul acestor antrenamente ar fi pregătirea pentru o posibilă traversare către Ceuta în cursul lunii august. Traversarea pe mare presupune riscuri foarte mari. Curenții puternici, temperatura apei și distanțele par relativ reduse pe hartă, însă în realitate pot transforma orice încercare într-o cursă pentru supraviețuire.

În ultimii ani, numeroase persoane și-au pierdut viața în apropierea coastelor Ceutei și Melillei după ce au încercat să ajungă înot pe teritoriul spaniol. Evenimentele din 29 și 30 iulie au reprezentat un semnal de alarmă pentru autoritățile spaniole. Mii de persoane s-au deplasat într-un interval foarte scurt către zona de frontieră dintre Maroc și Ceuta. Anchetatorii au observat că mobilizarea s-a produs într-un ritm neobișnuit de rapid, iar explicația pare să se afle în distribuirea masivă a mesajelor pe platformele sociale.

În doar câteva ore, informațiile au ajuns la foarte mulți utilizatori, iar efectul s-a văzut imediat pe teren. Acum, autoritățile se tem că același mecanism ar putea produce un nou aflux în jurul datei de 15 august. 

O componentă importantă a acestor campanii o reprezintă răspândirea informațiilor false. Înaintea ultimului val de migrație, numeroase grupuri online au susținut că frontiera ar fi complet deschisă. Alte mesaje afirmau, fără dovezi, că orice persoană care reușește să ajungă în Ceuta va primi automat documente legale și drept de ședere în Spania. Aceste afirmații sunt false.

Legislația spaniolă și normele Uniunii Europene prevăd proceduri complexe pentru fiecare caz, iar simpla intrare pe teritoriul spaniol nu garantează obținerea dreptului de rezidență. Totuși, astfel de informații continuă să circule și îi determină pe mulți tineri să creadă că viitorul lor se poate schimba imediat după traversarea frontierei. Analiștii consideră că aceste mesaje exploatează lipsa perspectivelor economice, șomajul ridicat și dorința multor tineri de a ajunge în Europa.

Anchetă deschisă în Spania

În urma apariției acestor campanii online, Audiencia Nacional, instanța spaniolă competentă pentru cauze de interes național, a deschis o anchetă.

Obiectivul investigației îl reprezintă identificarea persoanelor aflate în spatele campaniilor digitale care au contribuit la mobilizarea migranților.

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă există coordonare între administratorii conturilor, grupurile private și eventuale rețele implicate în organizarea traversărilor.

Potrivit informațiilor apărute până în prezent, structura campaniei pare extrem de complexă.

Bogdan Bolojan este redactor-șef al publicației ȘtiriDiaspora din anul 2017.Are o experiență de 13 ani în presă. A fost asistent de producție TV, apoi reporter de televiziune și în final drumul l-a dus în presa scrisă. A fost timp de doi ani redactor la DCNews.ro, iar apoi a preluat proiectul publicației ȘtiriDiaspora.ro.
Alte știri de interes
x close