Aproape nouă din zece orașe și municipalități din Germania se confruntă cu riscul falimentului, în contextul în care anul 2024 a adus pierderi bugetare fără precedent. Potrivit datelor din cel mai recent Panel Municipal KfW prezentate de publicația germană Focus.de, 84% dintre departamentele financiare locale anticipează o situație bugetară „destul de nefavorabilă” sau „foarte nefavorabilă” pentru anul în curs, ceea ce marchează o creștere a pesimismului față de anul precedent.
Conform sondajului realizat de banca de dezvoltare KfW, proporția municipalităților care prevăd o evoluție „foarte adversă” în următorii cinci ani a urcat cu 14 puncte procentuale, ajungând la 44%. KfW avertizează că perspectivele financiare ale orașelor și comunelor „s-au întunecat din nou și semnificativ”.
Investiții blocate și presiune tot mai mare pe bugete
Municipalitățile se confruntă cu o criză bugetară profundă, generată de obligații tot mai mari și venituri stagnante. Conform analizei KfW, autoritățile locale sunt prinse între necesitatea de a reduce restanțele în investiții – mai ales în infrastructură, precum drumuri și școli – și nevoia de a acoperi noile provocări, precum extinderea rețelelor de distribuție a energiei.
Deficitul național al administrațiilor locale a atins în 2024 aproape 25 de miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică. Cheltuielile majore care au contribuit la această situație includ:
+12% pentru asistență socială și alocația de cetățean,
+9% pentru personal,
+17% pentru protecția copiilor și tinerilor,
+14% pentru asistență pentru integrare.
În schimb, veniturile au înregistrat creșteri modeste:
doar +0,3% la taxa comercială,
+4% la impozitul pe proprietate,
+2% la impozitul pe venit.
Aceste dezechilibre, accentuate de o economie slăbită, riscă să mențină sau chiar să agraveze actuala criză bugetară.
Primarii se plâng că tot mai multe proiecte rămân nefinanțate
Markus Lewe, președintele Asociației Orașelor Germane și primar al orașului Münster, a avertizat că autoritățile locale sunt copleșite: „Cheltuielile sociale, asupra cărora avem puțină influență, ne scapă. În plus, guvernele federale și statale ne atribuie din ce în ce mai multe sarcini care nu sunt finanțate integral. Combinată cu creșterea economică slabă, aceasta duce la o supraîncărcare completă a bugetelor municipale. Noul guvern federal va trebui să tragă sforile pentru a preveni prăbușirea completă a finanțelor municipale și pentru a permite în sfârșit orașelor să își modeleze din nou viața la nivel local.”
Municipalitățile au o marjă redusă de manevră pentru a-și majora veniturile. Deși ponderea în veniturile din impozitul pe venit este esențială, suma este stabilită de guvernul federal, iar promisiunile recente de reduceri de taxe riscă să afecteze suplimentar bugetele locale.
Taxa comercială, care reprezintă aproximativ jumătate din veniturile orașelor și comunelor, este controlată prin cotele de impozitare stabilite local. Deși o majorare poate aduce venituri suplimentare, multe comunități se tem că ar putea descuraja afacerile.
Impozitul pe proprietate este o altă sursă importantă. Potrivit unui studiu EY, peste un sfert dintre municipalități au majorat aceste rate în 2023, iar comparativ cu 2005, nivelurile au crescut aproape peste tot. Tendința este ca tot mai multe localități să recurgă la această soluție, ceea ce va duce inevitabil la costuri suplimentare pentru proprietari și chiriași, prin includerea acestui impozit în cheltuielile de întreținere.
Fonduri speciale, dar fără efect imediat
Analiștii speră că relaxarea frânei de îndatorare și lansarea fondului special pentru infrastructură, aprobat de guvernul federal, ar putea aduce o ușurare. Economistul-șef al KfW, Dirk Schumacher, consideră că acest fond poate contribui la reducerea restanțelor acumulate în investiții.
Totuși, banii nu vor ajunge imediat la nivel local, iar problemele structurale persistă. Discrepanțele dintre prețurile în creștere din sectorul construcțiilor și veniturile fiscale scăzute continuă să afecteze grav capacitatea de finanțare a administrațiilor locale.
Municipalitățile cer regândirea sistemului de distribuire a banilor publici.
Guvernul federal oferă de ani de zile ajutoare de miliarde de euro pentru autoritățile locale, însă municipalitățile consideră că este nevoie de măsuri mai profunde. Potrivit revistei Kommunal, acestea cer:
revizuirea distribuirii finanțelor între guvernul federal, state și autoritățile locale, astfel încât o parte mai mare din taxe să rămână la nivel local;
o cotă mai mare din taxa pe vânzări pentru municipalități;
limitarea cheltuielilor sociale;
interzicerea atribuirii de sarcini nefinanțate către autoritățile locale;
prevenirea pierderilor fiscale locale cauzate de reducerile de impozite;
preluarea de către guvernul federal a costurilor cu alocația cetățenilor pentru refugiații ucraineni.
În lipsa unor schimbări fundamentale, orașele și comunele din Germania riscă să fie prinse într-o spirală a austerității, cu efecte directe asupra infrastructurii locale și a calității serviciilor publice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
