Președintele a precizat că tema Schengen nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European extraordinar din februarie, urmând să aibă loc discuţii în marja reuniunii.
"Consiliul European din 9 şi 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen. După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva şi în două săptămâni nu mă aştept să se rezolve problema abordării austriece şi problema abordării olandeze faţă de Bulgaria. Trebuie să înţelegem cu toţii împreună că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI. Voi continua toate discuţiile, însă nu mă aştept ca la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută, va fi discutată în marja reuniunii între noi, dar fără să apară în concluzii şi sunt optimist că în continuare vom găsi soluţii şi pentru votul austriac şi pentru abordarea olandeză faţă de Bulgaria, fiindcă cea mai bună soluţie şi asta este clar pentru toată lumea este ca România şi Bulgaria să primească să primească un vot în acelaşi timp, deci să intre împreună în spaţiul Schengen", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
El a indicat că Suedia, care va prelua Preşedinţia Consiliului UE la 1 ianuarie, susţine rediscutarea aderării României la Schengen.
"Am avut (la Consiliul European) o discuţie destul de lungă cu prim-ministrul Suediei, domnul Ulf Kristersson, şi este clar că domnia sa cunoaşte problema, este în temă cu solicitările noastre, cu problematica în general şi părerea domniei sale a fost că această chestiune trebuie repusă în discuţie", a spus Iohannis.
Şeful statului a evidenţiat că în chestiunea Schengen lucrurile nu se tranşează la Consiliul European.
"Daţi-mi voie să clarific nişte lucruri înainte ca unii formatori de opinie avizi de publicitate să creeze aşteptări care nu vor fi îndeplinite. Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranşează acolo, ci la Consiliul JAI, este un format al miniştrilor de Interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Imediat după ce cele două chestiuni în discuţie vor fi clarificate politic, prin discuţii bilaterale în diferite formate, sunt convins că va fi pusă problema în Consiliul JAI şi convingerea mea este că atunci când va pusă pe agendă va primi un răspuns pozitiv. Noi, UE nu putem să ne permitem încă un eşec", a transmis el.
Preşedintele Iohannis a mulţumit Parlamentului European pentru susţinerea României în speţa Schengen.
"Am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei preşedinte personal, dar şi a Parlamentului European în speţa Schengen. Parlamentul European şi doamna preşedinte Metsola au fost din capul locului de partea noastră şi au recomandat şi prin vot politic şi prin discuţii politice primirea României în spaţiul Schengen. Am rugat-o pe doamna preşedinte să păstreze această abordare şi acest optimism şi în continuare cu speranţa noastră legitimă ca în anul care vine curând, în 2023, România să devină parte din spaţiul Schengen", a mai afirmat şeful statului, potrivit Agerpres.
Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European: România aparţine spaţiului Schengen
România aparţine spaţiului Schengen, a declarat, luni, la Bucureşti, preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
"Nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen", a spus ea, într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Klaus Iohannis.
Înaltul oficial european a afirmat că se fac eforturi pentru ca această situaţie să fie rezolvată cât mai curând.
"Noi vom continua să promovăm această chestiune, în ciuda întârzierilor şi dezamăgirii din 2022. Situaţia va dura cât mai puţin posibil. Am spus şi săptămâna trecută la Consiliul European şi am îndemnat liderii guvernelor europene să îndeplinească promisiunile făcute acestei ţări acum 11 ani. Pur şi simplu nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, deoarece toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite şi atunci chestiunea trebuie rezolvată şi trebuie să mergem mai departe, trebuie să insistăm ca această chestiune să se rezolve în 2023", a afirmat ea, potrivit traducerii oficiale.
Roberta Metsola s-a declarat optimistă cu privire la preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care începe la 1 ianuarie 2023.
Referitor la subiectul migraţiei, evocat de Austria în momentul exercitării veto-ului împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen, Metsola a spus: "Este un subiect care domină în general alegerile europene şi de asemenea un subiect care, în funcţie de ţară, poate fi un aspect sezonier".
"Trebuie să avem o politică a imigraţiei care să fie şi umană, dar care să fie şi fermă faţă de cei care nu au justificare", a subliniat Metsola.
Ea a adăugat că "lărgirea zonei Schengen este esenţială pentru acest lucru, pentru că intrarea în Schengen consfinţeşte de iure ceea ce se întâmplă de facto în momentul de faţă".
"Frontiera externă a Uniunii Europene este apărată. Vedem că toate ţările, inclusiv România, aplică toate componentele aquis-ului Schengen, ceea ce răspunde la orice fel de îngrijorări care ar putea exista din acest punct de vedere", a completat preşedintele Parlamentului European.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
