„Guvernul din Olanda cere cetăţenilor săi să NU POARTE MASCĂ!”. Nuanţe olandeze în construcţia de FAKE NEWS: „nu vrea” şi „nu va”

freepik.com
freepik.com

„Guvernul olandez cere cetăţenilor săi SĂ NU POARTE MASCĂ!” a fost titlul care a ţinut, la final de iulie, prima pagină a unui site pentru care ministrul de Interne, Marcel Vela, ceruse închiderea pe perioada stării de urgenţă.

bpnews.ro susţinuse, tot într-un articol devenit viral, că polidinul ar fi eficient împotriva COVID-19.

Olanda NU VREA SĂ LE PUNĂ MĂŞTI cetăţenilor – titra un alt site obscur, fondat în afara României - stiripeweb.xyz. Niciunul dintre titluri nu dădea o informaţie reală, ci doar una trunchiată şi scoasă din context. Ne aflăm, practic, în faţa unei dezinformări.

Cu toate astea, impactul în social-media creat de informaţie a fost major. Conform raportului CrowdTangle, doar ea a fost distribuită în zeci de grupuri conspiraţioniste de peste 3000 de ori şi a ajuns la peste 2,3 milioane de followeri.

Cum s-a creat fake news-ul?  

 

Site-ul bpnews.ro a fost asociat cu fostul deputat social-democrat Ninel Peia, exclus în 2016 din PSD după ce acesta fusese în fruntea unui grup care susţinea că mai mulţi copii din Argeş care aveau Sindrom Hemolitic Uremic şi se îmbolnăviseră după ce făcuseră vaccinul DTP.

Pe 16 aprilie, în stare de urgenţă, Guvernul a decis blocarea accesului la site-ul bpnews.ro după ce acolo au fost distribuite informaţii false şi s-a promovat inclusiv „dreptul persoanelor în vârstă” de a se infecta cu noul coronavirus. Este momentul în care presa verifică cine se află în spatele site-ului conspiraţionist.

De exemplu, Pressone descoperise că serverele care găzduiau site-ul erau ns1.ninelpeia.ro şi ns2.ninelpeia.ro şi că  reclamele de pe pagina de Facebook ale paginii asociate BPNews erau plătite de acelaşi Ninel Peia. Trei luni mai târziu, lucrurile nu mai sunt atât de evidente. Potrivit registrului de domenii web, RoTLD, domeniul bpnews.ro este cumpărat de o persoană fizică, iar numele acesteia nu e public, ca şi în martie, dar numele serverelor care găzduiesc site-ul nu mai sunt ns1.ninelpeia.ro şi ns2.ninelpeia.ro, ci ns1.dns-parking.com şi ns2.dns-parking.com.

Nici pentru reclamele de pe Facebook nu mai sunt furnizate date. Ele nu mai sunt catalogate ca având teme sociale, alegeri sau politică, aşa că rulează fără disclaimer. Îl promovează, însă, tot pe politicianul Ninel Peia, potrivit Adevărul.

Să revenim la ştirea care ne-a atras atenţia. Ea a fost publicată pe 30 iulie sub semnătura unei doamne neidentificabilă pe reţelele de socializare - Stela Spătaru. Ştirea de pe site-ul românesc citează publicaţia americană online Breibart. Titlul din publicaţia de peste Ocean <„Eficacitate nedovedită”: Guvernul olandez nu se va folosi mandatul pe care pentru impunerea măştii. „Fără eficienţă dovedită”> este diferit faţă de cel din presa românească, dar mai apropiat de ştirea iniţială.  

Conform Wikipedia, „reţeaua de ştiri Breitbart (cunoscută în mod obişnuit ca Breitbart News, Breitbart sau Breitbart.com) este un site american de ştiinţe, opinii şi comentarii sindicalizate de extremă dreaptă, fondat la mijlocul anului 2007 de comentatorul conservator american Andrew Breitbart, care a conceput-o drept „Postul Huffington al dreptei”. Jurnaliştii săi sunt consideraţi ca fiind conduşi ideologic, iar o parte din conţinutul său a fost numit misogin, xenofob şi rasist de către liberali şi de mulţi conservatori tradiţionali deopotrivă. Site-ul a publicat o serie de teorii ale conspiraţiei  şi poveşti înşelătoare în mod intenţionat.” La rândul lui, site-ul de extremă dreapta american citează agenţia de ştiri Reuters care, cu o zi înainte, publicase un articol unde arăta că: „Guvernul olandez nu va sfătui publicul să poarte măşti - ministru”.

În această formă  corectă şi cu acelaşi titlu a fost, de altfel, preluată de majoritatea mass-media din România, cu mai multe sau mai puţine adăugiri, dar fără a-i schimba înţelesul iniţial. De remarcat că, pe Facebook, ştirea reală a avut un impact similar cu cea falsă. Diferenţa este că, în timp ce ştirea agenţiei de presă Reuters a avut o audienţă internaţională, ştirea publicată de bpnews.ro a circulat în special în grupurile conspiraţioniste de limbă română.


Care era de fapt ştirea  

 

Pe 29 iulie, ministrul Sănătăţii din Regatul /eărilor de Jos, Tamara van Ark, anunţa într-o conferinţă de presă ţinută la Haga, că guvernul olandez nu va sfătui publicul să poarte măşti pentru a încetini răspândirea coronavirusului, susţinând că eficacitatea lor nu a fost dovedită. În schimb, autorităţile olandeze anunţau că vor urmări mai bine regulile de distanţare socială după ce creşterea numărului de cazuri de Covid-19. În aceeaşi intervenţie, Tamara von Ark preciza că decizia pentru purtarea sau nu a măştii în diferite situaţii urma să fie luată la nivel local.

A doua zi, când ştirea era preluată de toată presa din România şi distorsionată în mod intenţionat de anumite site-uri după cum am văzut, presa din Olanda titra deja că oraşele olandeze Amsterdam şi Rotterdam impuneau obligaţia purtării măştii în magazine şi cele mai frecventate locuri din cele două metropole, precum celebrul districu Roşu pentru a limita răspândirea virusului.

În Rotterdam, se instituiau amenzi şi pentru cei care nu purtau masca în mijloacele de transport în comun. Obligativitatea intra în vigoare din 5 august pentru toate persoanele în vârstă de peste 13 ani. Evident că această ştire nu mai este preluată nici de bpnews.ro, nici de stiripeweb.xyz.


Ce spun specialiştii  

 

Pentru a afla care este semnificaţia celor trei titluri din punct de vedere lingvistic, Adevărul a vorbit cu Corina Popa, fondatoarea Şcolii de gramatică, specialistă în lingvistică care a precizat cum poate influenţa titlul percepţia cititorului.  

„Întotdeauna e interesant să studiem comparativ modul în care titlurile din presă reformulează o declaraţie sau un eveniment. Dat fiind că vorbim despre primul element paratextual cu care cititorul ia contact, ne confruntăm deseori cu o tendinţă de exagerare, de distorsionare a mesajului iniţial, cu scopul de a atrage atenţia. Asistăm, în cazul de faţă, la o astfel de situaţie: de la un raport condiţional firesc: „dacă nu există un argument de autoritate (ştiinţific) care să demonstreze eficienţa purtării măştii, atunci guvernul olandez nu poate obliga sau sfătui cetăţenii să o facă”, ajungem să citim despre o situaţie imperativă: „Guvernul olandez cere cetăţenilor SĂ NU POARTE MASCĂ!“. De la a sfătui la a cere este, desigur, o cale lungă.

Exagerarea atinge cote îngrijorătoare în cel de-al treilea titlu: „Olanda nu vrea să le pună măşti cetăţenilor”, caz în care asistăm la o evidentă metonimie - inversiunea voluntară a categoriilor logice ale părţii prin întreg (Guvernul olandez - Olanda). Tipul de construcţie aleasă „nu vrea să le pună măşti” generează deliberat o ambiguitate, care ar putea intriga cititorul şi l-ar putea atrage către lectura articolului, cu scopul de a afla dacă titlul se referă la sensul propriu - purtarea măştii sau la un eventual sens figurat: Olanda nu intervine în viaţa cetăţenilor, nu îi cenzurează, le oferă libertate.”


[citeste si]

 

 

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy