Grecia taxează jocurile de noroc ca să scadă prețurile la combustibili și la feribot

Decizia vine pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au împins în sus prețurile la energie și au afectat bugetele populației și ale fermierilor.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a explicat că statul intervine atât la nivel european, cât și prin măsuri interne, până la o soluție comună a Uniunii. În plan concret, autoritățile reduc costul motorinei cu 0,16 euro pe litru la pompă, ceea ce duce la o scădere totală de aproximativ 0,20 euro pe litru, cu tot cu TVA.

Pentru benzină apare un sistem de sprijin printr-un card digital de combustibil, folosit la benzinării, dar și în transportul public sau taxiuri. Valoarea medie a ajutorului ajunge la 0,36 euro pe litru. Pentru un consum obișnuit de 70 de litri pe lună, economiile estimate ajung la circa 50 de euro în Grecia continentală și 60 de euro în zonele insulare.

Măsurile vizează și sectorul agricol. Fermierii primesc o compensare de 15% din costul îngrășămintelor, după scumpirile puternice din ultimele luni.

Operatorii de jocuri de noroc participă cu 100 de milioane euro la schema de ajutor 

În paralel, statul intervine și în transportul maritim. Companiile de feribot primesc sprijin financiar, cu condiția să reducă tarifele pentru pasageri și să le mențină la nivelul anului trecut, într-un moment în care costurile de operare au crescut.

Finanțarea vine din bugetul public, dar și dintr-o taxă aplicată profiturilor operatorilor de jocuri de noroc online, care asigură 100 de milioane de euro pentru acest program.

În urmă cu câteva zile, executivul a decis și plafonarea marjelor de profit pentru carburanți și produse din supermarketuri, pentru o perioadă de trei luni. Măsura țintește direct companiile care încearcă să profite de scumpirile generate de conflictul din Iran.

Țările din Uniunea Europeană unde statul a intervenit 

În Italia, guvernul a redus accizele cu aproximativ 0,25 euro pe litru, o măsură aplicată pe termen scurt pentru a coborî rapid prețul la pompă.

Spania și Franța au mers pe combinații de subvenții și reduceri de taxe, cu scăderi de circa 0,15–0,20 euro pe litru și controale mai stricte asupra benzinăriilor.

În Germania și Austria accentul a fost pus pe controlul pieței: verificări asupra companiilor petroliere și limitarea marjelor sau a ritmului de creștere a prețurilor.

Țări din Europa Centrală precum Ungaria și Croația au impus direct prețuri maxime la combustibili, în timp ce Slovenia a combinat plafonarea cu reducerea accizelor.

În alte state, precum Polonia sau Olanda, soluția a fost reducerea TVA sau a accizelor, iar Bulgaria a introdus ajutoare directe pentru populația cu venituri mici.