Noul ministru al Economiei din Germania, Katherina Reiche (CDU), anunță renunțarea la politicile promovate de fostul titular al portofoliului, Robert Habeck (Verzi), și propune o schimbare de paradigmă în ceea ce privește tranziția termică. În prima sa declarație guvernamentală în Bundestag, Reiche a declarat că intenționează să abroge Legea privind încălzirea, o măsură prevăzută deja în acordul de coaliție, și a adăugat, surprinzător pentru unii, că „într-o primă etapă, vom elimina interdicția de funcționare a cazanelor”, o prevedere introdusă în perioada guvernului Merkel.
Reiche subliniază că este timpul să se renunțe la „constrângerea de a folosi pompe de căldură”, măsură impusă de Habeck, și propune o abordare bazată pe obiective de reducere a emisiilor de CO₂, nu pe impunerea de tehnologii. „Soluțiile hibride pot fi mai potrivite decât impunerea unei soluții tehnologice unice”, a declarat ea într-un interviu acordat publicației Handelsblatt. În opinia sa, este nevoie de stabilirea unui cadru flexibil și adaptabil pentru tranziția energetică, care să permită pieței și cetățenilor să aleagă cele mai eficiente soluții, scrie publicația Merkur.de.
Legea privind încălzirea a fost criticată în Germania
Legea privind încălzirea a fost de fapt un amendament adus Legii privind energia în clădiri (GEG) din 2020, în care se stipula, în Secțiunea 72, că centralele termice pe combustibili fosili instalate înainte de ianuarie 1991 nu mai pot fi utilizate, iar cele montate după această dată trebuie oprite după 30 de ani. Excepțiile vizează cazanele de joasă temperatură, centralele cu condensare, sistemele cu o putere nominală mai mică de 4 kilowați sau mai mare de 400 kilowați, precum și sistemele hibride.
Ulterior, guvernul condus de coaliția „semafor” (SPD, Verzi, FDP) a stabilit că sistemele de încălzire pe combustibili fosili nu vor mai putea fi utilizate după 31 decembrie 2044, în condițiile în care Germania își propune să devină neutră din punct de vedere climatic din 2045. Reiche semnalează însă că dorește să anuleze aceste restricții, ceea ce ar putea permite utilizarea nelimitată a unor centrale vechi, chiar și după acest termen.
Totuși, CDU rămâne fidelă obiectivului de neutralitate climatică până în 2045, obiectiv care a fost înscris recent în Legea fundamentală. Strategia promovată de Reiche și de cancelarul Friedrich Merz se bazează pe un preț al CO₂ care să descurajeze utilizarea combustibililor fosili și pe creșterea atractivității energiilor regenerabile prin reducerea costurilor la electricitate. Conform acordului de coaliție, prețul electricității ar trebui redus cu cel puțin 5 cenți pe kilowatt-oră pentru toți consumatorii.
„La un moment dat, oamenii trebuie să înțeleagă că nu mai merită să folosească sisteme vechi de încălzire pe bază de petrol sau gaz”, a declarat Merz într-un interviu pentru RTL. Elementul-cheie al noii tranziții către încălzire va fi, așadar, prețul emisiilor de CO₂. CDU/CSU și SPD au susținut în acordul lor de coaliție introducerea sistemului european ETS 2, care va înlocui actualul sistem german de comercializare a certificatelor de emisii (BEHG) începând din 2027.
Nou sistem de calcul la nivelul Uniunii Europene
Noul sistem european va elimina stabilirea politică a prețului CO₂, acesta urmând să fie determinat de piață. În prezent, certificatul CO₂ se tranzacționează pe bursa de futures ETS II la un preț de aproximativ 73 de euro pe tonă, dar previziunile indică posibile creșteri peste 80 sau chiar 100 de euro pe tonă. În acest context, petrolul și gazele ar putea deveni rapid nerentabile. Pentru a nu împovăra populația cu costuri mari, guvernul plănuiește să reducă tarifele la electricitate, dar nu mai sunt prevăzute alocări suplimentare pentru finanțarea măsurilor climatice, în ciuda promisiunilor anterioare făcute de Merz în campania electorală.
Într-un mesaj tranșant privind direcția economică, Katherina Reiche a avertizat că nivelul ridicat al taxelor, costurile energiei și ale forței de muncă pun presiune pe competitivitatea Germaniei. Ea cere o „reorientare a tranziției energetice” și susține că în ultimii ani protecția climei a fost „probabil supraestimată”. Potrivit ministrului, „energia electrică din surse regenerabile nu poate oferi, în mod realist, electricitate accesibilă pentru marii consumatori industriali”. Soluția propusă: lansarea cât mai rapidă a licitațiilor pentru construcția de noi centrale electrice pe gaz, pentru a atinge ținta de 20 de gigawați stabilită în acordul de coaliție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
